ANALIZĂ Coşmarul lui Ponta: să-şi facă singur bugetul pe 2015 cu toate pomenile electorale

de Daniel Ionascu in data de 18 Noiembrie, 2014 - 18:26

Dacă în urmă cu câteva luni premierul Victor Ponta afirma că nu i se pare „corect“ să prezinte un proiect de buget până la alegeri, pentru a nu-l „dirija“ pe viitorul premier, acum tot el trebuie să găsească soluţii pentru a acoperi cheltuielile promise în campanie.

Premierul Victor Ponta a afirmat în dese rânduri că nu va prezenta un proiect de buget pe 2015 deoarece aceasta va fi sarcina noului premier şi că nu ar fi „corect“ ca el să îi facă un buget în cazul că el va ajunge preşedintele României.

Ei bine, acum că alegerile prezidenţiale au fost câştigate de către Klaus Iohannis, „noul“ premier este tot vechiul premier, care trebuie să prezinte bugetul pe anul viitor, unde trebuie să detalieze exact sursele de finanţare pentru reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, pentru majorarea pensiilor, dar şi pentru o serie de alte măsuri luate sau promise de Guvern cu puţin înainte de alegeri.

Toate acestea, la pachet cu reducerea deficitului bugetar de la 2,2% din Produsul Intern Brut (PIB) până la 1,4%, cu scăderea taxei pe stâlp de la 1,5% din valoarea activelor la 1% sau cu elaborarea modului de calcul al accizelor, după ce cursul leu-euro de la 1 octombrie a fost mai mic decât cel de anul trecut.

Comisia Europeană estimează că Guvernul trebuie să găsească suplimentar o sumă de 10 miliarde de lei, altfel, deficitul ar urca la 2,8% din PIB şi ar fi nevoie de reduceri de cheltuieli sau creşteri de taxe, în vreme ce Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal – estimează că necesarul se ridică mai degrabă spre 17 miliarde de lei. De altfel, Klaus Iohannis a cerut chiar ieri premierului Victor Ponta să depună în Parlament legea bugetului.

Lista lui Ponta

„Adevărul“ a realizat o listă cu tot ce trebuie să „înghesuie“ în buget premierul Victor Ponta, Ioana Petrescu – ministrul Finanţelor şi Darius Vâlcov – ministrul delegat pentru Buget. Principala problemă din bugetul de pe anul 2015 o constituie faptul că Executivul trebuie să scadă deficitul de la 2,2% din PIB în acest an la 1,4% din PIB în 2015, aşa cum s-a angajat România în faţa Comisiei Europene prin pactul fiscal. Numai că acest lucru vine în contextul în care Guvernul a adoptat deja o serie de măsuri care afectează atât cheltuielile, cât şi veniturile.

Reducerea CAS cu 5 puncte procentuale a intrat în vigoare de la 1 octombrie, dar nu înainte ca aceasta să declanşeze un întreg circ în vară, la vizita premierului Ponta şi a Ioanei Petrescu la Palatul Cotroceni, pentru celebra discuţie cu preşedintele Traian Băsescu. Măsura are un impact bugetar de 5 miliarde de lei. Concomitent, Executivul a anunţat indexarea pensiilor – măsură care are un impact de 2,7 miliarde de lei, în vreme ce majorarea salariilor din sectorul sanitar are un impact de 270 de milioane de lei.

Reducerea taxei pe construcţii speciale de la 1,5% la 1% va duce la scăderea veniturilor la buget cu 500 de milioane de lei.

Modul de calcul pentru accize, o necunoscută

 Calculul accizei este, de asemenea, o mare necunoscută. Anul trecut, Guvernul a realizat o „inovaţie“ fiscală şi a calculat cursul accizelor prin indexarea cursului din 2012 cu inflaţia. Numai că dacă s-ar aplica această metodă şi acum, valoarea tot va scădea, ceea ce va duce la scăderea veniturilor la bugetul de stat. Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a afirmat de mai multe ori că există un „grup de lucru“ care analizează această problemă, dar fără a anunţa detalii.

Concomitent, există mai multe idei lansate în spaţiul public, respectiv reducerea TVA la legume sau produse din carne sau mărirea alocaţiilor pentru copiii din familiile defavorizate.

Devansarea unor cheltuieli

România înregistrează în primele zece luni un excedent bugetar, în condiţiile în care ţara noastră poate realiza un deficit bugetar de 2,2% din PIB. Asta înseamnă că Guvernul are la dispoziţie circa 13 miliarde de lei până la finele anului. Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a declarat recent la Adevărul Live că autorităţile doresc devansarea unor plăţi din anul 2015 pe acest an, respectiv titlurile executorii obţinute de bugetari în instanţă şi o serie de cheltuieli de investiţii.

De altfel, analiştii grupului Erste estimează că nu va exista o volatilitate crescută pe pieţele financiare interne în urma alegerilor prezidenţiale din România, însă atrag atenţia că prioritatea Guvernului este să realizeze o schiţă a bugetului pentru 2015 care să acopere măsurile populiste dinainte de alegeri. „Pe termen scurt, nu ne aşteptăm la o volatilitate ridicată pe pieţele financiare interne, dar lucrurile se pot modifica în funcţie de schimbările politice care ar putea include chiar şi o redesenare a majorităţii parlamentare în următoarele şase luni, ceea ce ar conduce la alcătuirea unui guvern de o altă culoare politică“, se arată în raportul Erste.

Noul sistem de redevenţe, amânare după amânare

Deşi premierul Victor Ponta promitea încă din 2012 creşterea redevenţelor la petrol şi gaze naturale până la „media europeană“, anul 2014 aproape a trecut fără ca vreun proiect de lege să fie prezentat public.

Redevenţele petroliere au fost subiect vechi de scandal în societatea românească după ce nivelul acestora a fost înscris în contractul de privatizare al Petrom, din 2004 şi nu au putut fi modificate timp de zece ani. Acestea variază între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de mărimea zăcământului.

Nivelul redevenţelor este important atât pentru Petrom, cât pentru companiile care caută hidrocarburi în Marea Neagră, precum Exxon, Romgaz sau Lukoil, cât şi pentru Chevron, MOL şi Gazprom Neft, care explorează o serie de perimetre pe uscat.