A dat România în judecată pentru condiţiile din autocarul Bucureşti-Madrid

de Mihai Mateaş in data de 29 Iunie, 2010 - 11:09

Un român a depus plângere la Tribunalul European al Drepturilor Omului împotriva României, pentru că "oferta companiei de transport" a fost mincinoasă şi pe drumul Bucureşti-Madrid nu a avut confortul promis. Cererea i-a fost respinsă, o premieră pentru Curtea Europeană

Tribunalul European al Drepturilor Omului a respins ieri cererea unui român care a intentat proces României, reclamând condiţiile în care a călătorit cu autocarul de la Bucureşti la Madrid, informează cotidianul spaniol ABC.

Este pentru prima oară când Tribunalul respinge o astfel de cerere, în virtutea noului criteriu al Protocolului numărul 14 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Conform acestui Protocol, intrat în vigoare la 1 iunie, Curtea Europană a Drepturilor Omului de la Strasbourg are permisiunea de a respinge cazul, dacă "solicitantul nu a suferit un prejudiciu important".

Adrian Mihai Ionescu, de 36 de ani, din Bucureşti, a intentat proces României în 2004, după ce cazul său a fost respins de tribunalele din ţară, reclamând că firma de transport călători cu care a călătorit nu a respectat "condiţiile de siguranţă şi confort descrise în oferta publicitară".

Românul cerea daune de 90 de euro

Concret, Ionescu făcea referire la "existenţa scaunelor-rabatabile, schimbarea autobuzului în Luxemburg şi serviciul a şase şoferi". Pentru că aceste condiţii nu au fost îndeplinite de transportator, românul a cerut 90 de euro daune.

Tribunalul, prezidat de judecătorul din Andorra Josep Casadevall, a sesizat că nu există elemente care să indice că solicitantul a suferit un "prejudiciu economic", iar litigiul nu a avut "repercusiuni importante în viaţa sa personală".

În plus, Tribunalul a remarcat că legea română pe care se baza cererea de chemare în judecată nu mai este în vigoare şi cazul a fost examinat "în mod corespunzător" de justiţia din România.

Astfel, s-au îndeplinit alte două condiţii care dau posibilitatea Curţii Europene să respingă un caz: să fi fost examinat fondul speţei şi cazul să fi fost "examinat corespunzător" de către instanţele naţionale.

Noua posibilitate de respingere a cazurilor acordă Tribunalului European o "mai mare flexibilitate", conform experţilor din Consiliul Europei. Principala noutate adusă de Protocolul numărul 14 este crearea postului de judecător unic, care poate respinge cererile, dat fiind că până acuma era necesar un comitet de trei judecători sau un complet de şase judecători pentru a respinge un caz.

Urmareşte-ne şi pe: