Imigranţii se adaptează crizei pentru a putea trimite bani acasă

de Mihai Mateaş in data de 9 August, 2011 - 08:51

Sumele de bani trimise în ţările de origine de imigranţii din Spania au crescut în primul trimestru din 2011 cu 16,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2010. Pentru asta, imigranţii renunţă la vacanţe, la distracţie, îşi vând maşinile şi îşi găsesc colegi de apartament, pentru a plăti chirii mai mici.

Sumele de bani trimise din Spania în străinătate cresc, în ciuda crizei, datorită adaptării imigranţilor la noua situaţie economică. Banii trimişi de aceştia acasă au crescut cu 16,7% în primul trimestru din an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2010. Dacă între ianuarie şi martie anul trecut, imigranţii au trimis 1,582 miliarde de euro în ţările lor de origine, în acest an au trimis 1,846 de miliarde, potrivit Băncii Naţionale a Spaniei, scrie El Pais.

Aceste cifre înseamnă sfârşitul provizoriu al crizei transferurilor de bani trăite de Spania între iunie 2008 şi iunie 2010, când trimiterile de bani au acumulat o scădere totală de 17%, potrivit centrului de studii Remesas.org. Recuperarea a început deja în al treilea şi al patrulea trimestru din 2010, deşi atunci se situa doar la 3% şi 4%, iar acum creşterea este mult mai notabilă, a explicat Inigo More, directorul Remesas.org. Nu s-au mai văzut asemenea creşteri, în termeni interanuali, din 2007.

Prima explicaţie la care eşti tentat să te gândeşti este că imigranţilor le-a fost mărit salariul sau că sunt mai mulţi străini care încasează salarii similare. Nu este cazul, subliniază More. Creşterea transferurilor de bani se datorează, în primul rând, faptului că această criză de pe piaţa muncii este mai puţin acută decât era. În ianuarie, scăderea interanuală a imigranţilor înscrişi la Asigurările Sciale era de 3,1%, departe de procentele de 15% din 2009. "Nu s-au mai distrus locuri de muncă la viteza din 2009 şi 2010, dar nici nu s-au creat locuri de muncă încă", susţine directorul Remesas.org.

Imigranţii se adaptează, pentru a putea trimite bani în ţările natale

Este adevărat, creşterea sumelor de bani trimise în străinătate nu se datorează doar acestei lejere recuperări economice, ci şi adaptării la noua situaţie. "Mai mult din efort şi renunţări ale imigranţilor s-a ajuns la situaţia actuală", sintetizează Inigo More. Ce fac imigranţii pentru a putea trimite bani acasă? Strategiile sunt variate. Este tot mai des întâlnită situaţia despărţilor familiilor, potrivit lui Vladimir Paspuel, preşedintele Asociaţiei hispano-ecuadoriene Ruminahui: "Se întorc soţul şi copiii, iar soţia rămâne, muncind, de exemplu, ca menajeră". Astfel, cheltuielile cu întreţinerea se mută în ţara de origine.

Acesta este şi cazul Veronicăi, o ecuadoriană de 28 de ani, care muncea în aeroportul Madrid. Este în Spania din 2003 şi în acest timp a fost coafeză, menajeră, barmaniţă... Aici s-a căsătorit cu un compatriot şi aici a avut şi un copil. În ianuarie 2008, soţul său, care muncea în construcţii, a rămas şomer pentru prima dată. A durat un an pentru a se reangaja. În februarie 2011 şi-a pierdut iar locul de muncă. "Atunci a trebuit să luăm o decizie. Este dificil să trăieşti cu un singur salariu, când ai copii, când trebuie să plăteşti chiria... Iar eu am un loc de muncă stabil". Câştigă 1.000 de euro pe lună şi soţul său, care a plecat din Spania în mai, continuă să-şi caute de muncă în Ecuador. Veronica acum trebuie să facă faţă întreţinerii familiei de acasă şi trimite 200 de euro pe lună în Ecuador. "Mă costă. Este o luptă constantă şi un sacrificiu", suspină ea.

Adio maşină, vacanţă, distracţie...

Veronica s-a mutat într-un apartament împărţit cu cu alţi imigranţi, după plecarea familiei. Este, susţine Inigo More, un alt mod în care imigranţii fac economii pentru a putea trimite bani acasă. Renunţă, în plus, la vacanţe, la distracţie, îşi vând maşina... Dacă înainte trimiteau între 15% şi 20% din salariu, acum trimit între 20% şi 30%.

Cât despre cei care trimit cei mai mulţi bani, Remesas.org semnalează că, dacă se ţine cont de sacrificiul salarial, cei care renunţă la cea mai mare parte din salarii sunt paraguayenii şi bolivienii (30%), în timp ce argentinienii trimit doar 8%, iar alţii (ca britanicii sau alţi comunitari din ţări cu salarii mari din Europa) nu trimit nimic. În termeni absoluţi, chinezii şi filipinezii trimit cele mai mari sume: circa 3.000 de euro pe an.

Urmareste-ne si pe: