Imunitatea foştilor miniştri Andronescu şi Mihăilescu poate fi ridicată. DNA a trimis la Senat patru volume cu acte din dosar

de Andrei Aştefănesei in data de 18 Noiembrie, 2014 - 18:34

Comisia Juridică a Senatului a dat aviz pozitiv pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, în dosarul „Microsoft“. Imediat după ce juriştii au dat verdictul, oficialii DNA au anunţat că au trimis către Senat patru volume conţinând acte de urmărire penală pentru ca senatorii să le poată studia înainte de a vota în plen.

UPDATE Procurorii anticorupţie au anunţat imediat după ce Comisia a dat aviz pozitiv pentru urmărirea penală a celor doi senatori că a trimis către Senat, copii a patru volume conţinând acte de urmărire penală relevante, în ceea ce priveşte faptele pentru care aceştia sunt cercetaţi.

UPDATE Comisia Juridică a Senatului a dat aviz pozitiv pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Ecaterina Andronescu şi şerban Mihăilescu. Votul plenului Senatului este aşteptat pentru a permite DNA să înceapă ancheta împotriva lor.

Comisia juridică a Senatului a amânat iniţial până după turul II al alegerilor prezidenţiale votul privind încuviinţarea urmăririi penale a senatorilor Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu.

Amânarea a fost aprobată cu 6 voturi ”pentru” şi 5 ”împotrivă”, motivarea acestei decizii fiind necesitatea solicitării unor date suplimentare de la DNA.

„Au cerut amânare pentru a se cere date suplimentare de la DNA legat de acest dosar. Evident, noi ne-am opus. PSD având 6 voturi, noi fiind doar 5, asta este configuraţia comisiei, s-a amânat pentru data de 17-18 noiembrie, înainte de sesiunea care începe după turul doi”, a declarat în urmă cu mai multe săptămâni senatorul Alin Tişe.

El a precizat că solicitarea de amânare i-a aparţinut lui Ioan Chelaru, senator PSD, fără să se facă precizarea despre ce date suplimentare se solicită DNA.

Ecaterina Andronescu a declarat după prima şedinţă amânată a Comisiei Juridice că se consideră nevinovată şi că, dacă ar fi altfel, ar demisiona. „Noi trebuie să acceptăm că unii oameni pot fi nevinovaţi şi că nu trebuie să îi îngropăm de vii”, a declarat Ecaterina Andronescu.

Şerban Mihăilescu a susţinut după audiere că la dosar nu există probe şi că Eugen Bejinariu a făcut alte declaraţii decât ceea ce susţin procurorii.

„Nu există niciun fel de probe, nu există absolut nimic care să mă lege de acest lucru. Eu am semnat un singur document în septembrie 2003, care a fost aprobat în Guvern în 4 septembrie 2003, iar în 20 octombrie 2003 mi-am dat demisia. După care apar acolo tot felul de poveşti că am determinat pe nu ştiu cine să facă nu ştiu ce. Declaraţiile persoanei determinate contrazic exact acuzaţiile procurorului şi confirmă că nu am avut niciun fel de legătură cu această treabă”, a declarat atunci Mihăilescu.

Băsescu a dat deja cinci avize pentru foşti miniştri

Preşedintele Traian Băsescu a avizat pe 3 octombrie începerea urmăririi penale în cazul foştilor miniştri Adriana Ţăcău, Gabriel Sandu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Daniel Funeriu, suspectaţi în dosarul Microsoft fie de luare de mită, fie de abuz în serviciu.

Deputaţii au aprobat, în 13 octombrie, cererea DNA de încuviinţare a începerii urmăririi penale în cazul deputatului independent Valerian Vreme. Rămas fără imunitate parlamentară, Vreme va fi cercetat penal de procurorii DNA.

Acuzaţiile concrete pentru fiecare fost ministru în parte

· Dan Nica ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. În perioada aprilie – noiembrie 2004, Nica ar fi pretins şi primit o parte din suma de circa 20 milioane de doalri virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi de tip off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. Pentru Dan Nica, devenit europarlamentar între timp, procurorii anticorupţie au cerut Parlamentului European ridicarea imunităţii în vederea începerii urmăririi penale.

· Adriana Ţicău ar fi aprobat bugetul pentru derularea Programului „Sistem Educaţional Informatizat” şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft. De asemenea, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco.

 · Gabriel Sandu ar fi iniţiat şi contrasemnat HG 460/2009 prin care MCSI a fost autorizat să achiziţioneze produse software. De asemenea, ar fi încheiat Acordul cadru cu Asocierea CON.NET (lider), D-CON.NET GmbH, COMSOFT DIRECT AG, BECHTLE HOLDING SCHWEIZ, DOM SOFT SRL, în care a impus criterii restrictive, pentru favorizarea firmelor respective. Sandu ar fi pretins de la un avocat 1,8 milioane de euro pentru a asigura derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft. Alte 3 milioane de euro ar fi primit de la asocierea respectivă, printr-o societate off – shore, pentru încheierea acordului cadru din 2009-2012, privind închirierea de produse software.

· Daniel Funeriu ar fi semnat şi promovat spre aprobare „Nota privind licenţele Microsoft utilizate de către MECTS în şcoli”, în care se atesta ilegal că acesta „permite încheierea unui contract subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, pentru şcoli”. MCSI a plătit 8,8 milioane de euro pentru 180.000 de licenţe, deşi necesarul era de cira 100.000.

· Alexandru Athanasiu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco. În acest mod, MEC ar fi plătit pentru licenţele software cu 40-50% mai mult decât valorau.

· Mihai Tănăsescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco. În perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la Fujitsu Siemens, prin intermediari,suma de 82.000 euro, din contul unei firme din Liechtenstein, sub justificarea „inv directe ale nerezidenţilor in Romania – alte capitaluri – sectorul nebancar”. Firma din Liechtenstein era controlată de unul din intermediari şi a primit bani de la o companie alimentată exclusiv cu fonduri obţinute de Fujitsu Siemens Computer.

 · Şerban Mihăilescu l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze HG 1473/2003, HG 470/2004 şi respectiv Contractul de licenţiere Microsoft, în condiţiile pe care le negociase cu Fujitsu Siemens, în perioada în care îşi desfăşurase activitatea ca ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului. În perioada aprilie – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit o parte din suma de 20 milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăţi off – shore cu titlu de consultanţă şi asistenţă tehnică aferentă contractului încheiat cu Guvernul României.

 · Ecaterina Andronescu ar fi iniţiat şi avizat proiecte de Hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, ar fi înlesnit firmei Siveco încheierea ilegală a contractului. Andronescu ar fi pretins şi primit mită de la firma Siveco şi firmele colaboratoare, constând în sume de bani sau calculatoare.

Valerian Vreme ar fi încheiat contractul subsecvent referitor la suplimentarea numărului de licenţe MECTS, prin care ministerul a plătit 8,8 milioane de euro, preţul nereflectând discountul acordat de Microsoft. Totodată, Vreme nu a dispus măsuri în urma sesizării făcute de FTS România privind servicii neprestate.

Cum a luat naştere dosarul „Microsoft”

Ancheta în dosarul „Microsoft” a demarat la sesizarea Corpului de Control al primului ministru, ca urmare a unor verificări făcute la Ministerul pentru Societatea Informaţională şi la Ministerul Educaţiei Naţionale, în legătură cu închirierea de licenţe educaţionale.

Raportul de control semnala încheierea ilegală a contractului de închiriere licenţe, din 15 aprilie 2009, extins ulterior pentru produse educaţionale Microsoft, a actelor adiţionale la acest contract, precum şi a contractelor aferente derulării Programului „Sistem Educaţional Informatizat”.

Astfel, ei au descoperit că în filiera licenţelor Microsoft apar şi numele unor oameni de afaceri importanţi care sunt cunoscuţi ca având legături strânse cu partidele politice. Aceştia ar fi jucat rolul de intermediari în mituirea demnitarilor, având grijă să oprească şi pentru ei sume consistente, mai spun procurorii.