Jurnal marţian: primul echipaj pentru Planeta Roşie

O echipă de şase cercetători români va participa pentru prima dată la o misiune marţiană. Ei nu vor ajunge însă pe Planeta Roşie, ci într-un habitat simulat, în Colorado. Misiunea este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă, spun cercetătorii români. Astfel că aceştia vor scrie zilnic pentru „Adevărul“ un jurnal de bord.

România este o ţară de pionieri aerospaţiali - de la Conrad Haas, inventatorul rachetei în trepte, la Herman Oberth, părintele erei spaţiale, la Traian Vuia, pionier al aviaţiei moderne şi la Henri Coandă, inventatorul avionului cu reacţie. Acum trei decenii, românii au avut bucuria de a-l vedea pe Dorin-Dumitru Prunariu, zburând în spaţiu. În ciuda acestor fapte extraordinare, explorarea spaţiului este încă un mister pentru foarte mulţi români.  Misiunea RoMars îşi doreşte să schimbe această stare de fapt. Trimiterea unui echipaj 100% românesc la staţia de cercetări marţiene Mars Desert Research Station (MDRS) este, de fapt, echivalentă cu prima experienţă a unei echipe de experţi români pe „Marte". Iniţiativa a fost a Agenţiei Spaţiale Române, în partneriat cu Mars Society din SUA. Echipajul RoMars este divers în competenţele sale, dar suntem uniţi cu toţii de dorinţa de a contribui la explorarea planetei Marte şi la popularizarea explorării spaţiale în România. Această misiune, la care participă patru cercetători ai Agenţiei Spaţiale Române şi alţi doi tineri români, oameni de ştiinţă, are ca scop promovarea explorării planetei Marte pentru publicul românesc, dar şi efectuarea de cercetări la o bază similară marţiană aflată în statul Utah, SUA. Ce este Mars Desert Research Station Mars Desert Research Station - Staţiunea de Cercetări Marţiene din Platoul Colorado - este un habitat marţian simulat care aparţine Mars Society. Staţia se află în San Rafael Swell, Utah, Statele Unite ale Americii. Spre deosebire de managerii misiunii  hollywoodiene „Capricorn One", echipajele MDRS nu încearcă să inducă în eroare publicul cum că deşertul american ar fi planeta Marte. Participanţii la misiune se comportă totuşi ca şi cum, în cele două săptămâni de simulare marţiană, s-ar afla pe Planeta Roşie. Din momentul sosirii la MDRS, echipajele sunt obligate să poarte un costum spaţial similar cu cele de astronaut, pentru activităţile din afara habitatului, care să îi protejeze de mediul înconjurător  al „planetei Marte". Habitatul este un cilindru cu două etaje, cu un diametru de aproximativ zece metri, şi care este folosit ca arie de locuit în timpul simulării şi ca atelier ce găzduieşte laboratorul geologului şi al biologului misiunii. Lângă habitat se află GreenHab - sera hidroponică şi observatorul astronomic Musk - locul de muncă al astronomului misiunii. Pe urmele astronauţilor NASA Prezenţa la MDRS este o simulare, dar nu este nici pe departe o joacă. Înainte de echipajul nostru, la MDRS s-au antrenat pentru viitoarele misiuni astronauţi, oameni de ştiinţă şi cercetători ai NASA, NASA Academy şi ai ESA (Agenţia Spaţială Europeană). Deşertul din jurul centrului MDRS este foarte asemănător, din punct de vedere geologic, cu suprafaţa Planetei Roşii, iar fauna şi flora microbiană prezente în acea zonă ar putea semăna cu eventualele forme de viaţă microscopice care ar putea exista pe Marte. Cercetările efectuate de către echipajele MDRS ar trebui să fie utile din punct de vedere ştiinţific în viitoarea explorare a planetei Marte. Astfel de simulări au fost efectuate şi de NASA înainte de misiunile Apollo pe Lună. Echipajul RoMars este constituit astfel încât să aibă competenţe multiple. RoMars implică cercetări biologice şi geologice de colectare de eşantioane de rocă şi de analizare a lor în context geochimic şi microbiologic.  Misiunea implică şi cercetări astronomice, datorită atmosferei clare atât din deşert, cât şi de pe Marte, dar şi cercetări de agricultură hidroponică, presupunând cultivarea de plante în sera Greenhab. Importantă este şi biosecuritatea misiunii - evitarea contaminării mediului „marţian" cu microorganisme terestre, dar şi a mediului terestru cu eventuale microorganisme „marţiene". Mars Society este o organizaţie internaţională non-profit creată cu scopul de a convinge factorii de decizie şi publicul larg despre beneficiile explorării planetei Marte. Mars Society îşi duce la îndeplinire aceste sarcini prin activităţi precum misiuni la MDRS.  Misiunea RoMars este susţinută de Astra Asigurări, Nikon, Omnidata SA, Laboratoarele Bioclinica şi Universitatea din Bucureşti. Cine sunt membrii echipajului -Primul echipaj românesc pe Marte va fi condus de Virgiliu Pop, cercetător ştiinţific în domeniile dreptului şi politicilor spaţiale. -Haritina Mogoşanu este ofiţerul responsabil cu biosecuritatea şi astronomul misiunii. -Beatrice Gilea  este biologul misiunii. Ea lucrează la o firmă de cercetare în România, unde analizează calitatea alimentelor. -Florin Mingireanu, inginerul misiunii, este cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română. El este specialist în propulsia şi controlul atitudinii sateliţilor. -Iulia Jivănescu, geologul misiunii, este cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română. Lucrează în domeniul aplicaţiilor spaţiale. -Dragoş Brătăşanu, ofiţerul de presă al misiunii, este cercetător ştiinţific la Agenţia Spaţială Română, unde lucrează în domeniul procesării imaginilor de satelit.