BOR, în război cu o analiză „Adevărul” privind relaţiile dintre preoţi şi politicieni

de Cristina Răduţă in data de 31 Octombrie, 2014 - 13:58

Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române FOTO Adevărul

După ce „Adevărul“ a publicat materiale care au expus legăturile dintre feţele bisericeşti şi politicienii, reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române (BOR) descriu articolele drept „materiale scrise la comandă editorială“. Mai mult, BOR susţine că banii prevăzuţi în lege pentru lăcaşele de cult sunt un „sprijin”, după ce Biserica a rămas fără bunuri ca urmare a secularizării din 1863 şi a acţiunilor regimului comunist, întreprinse după anul 1948.

Redăm mai jos punctul de vedere al reprezentanţilor BOR,  publicat pe site-ul basilica.ro, ca urmare a apariţiei seriei de materiale „Sfintele legături între baronii politici şi baronii Bisericii”:  

Cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale din România (2 noiembrie 2014), cotidianul Adevărul, în ediţia din 30 octombrie 2014, continuă campania de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române prin publicarea unor articole de presă sub titlul „Baronii locali şi Biserica ţin aproape”. Materialul de presă reprezintă de fapt o reluare a articolelor publicate în 15 mai 2014, în ajunul alegerilor europarlamentare, fără însă a fi luat în considerare punctul de vedere exprimat atunci de Patriarhia Română, ceea ce dovedeşte lipsă de onestitate şi elementară deontologie jurnalistică.

Ca şi atunci, materialul de presă este conceput cu scop vădit de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române şi de manipulare a opiniei publice prin prezentarea unor întâlniri ale reprezentanţilor autorităţilor centrale şi locale cu ierarhi şi preoţi ortodocşi, iar concluzia forţată şi tendenţioasă a autorilor este că aceste întâlniri ar avea scopul de a stabili înţelegeri politice partinice între Biserică şi unii oameni politici.

În acest context, reamintim că în Legea Cultelor nr. 489/2006, Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale (…). Autorităţile publice cooperează cu cultele în toate domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora (articolele 7 şi 9).

În baza acestui cadru legal, au loc consultări periodice între reprezentanţii Patriarhiei Române şi reprezentanţii autorităţilor centrale în chestiuni de interes naţional, ca de exemplu educaţie, asistenţă socială, cultură sau situaţia românilor din afara graniţelor ţării, iar la nivel local există aceeaşi conlucrare între eparhii şi autorităţile locale în probleme de interes local sau regional. Acelaşi scop îl urmăresc acordurile şi parteneriatele de colaborare pe care Patriarhia Română le-a încheiat în ultimii ani cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Agriculturii, Departamentul Românilor de Pretutindeni etc. indiferent de culoarea politică a guvernelor respective aflate la putere. La nivel local, eparhiile ortodoxe şi autorităţile publice locale colaborează adesea în derularea unor proiecte şi programe comune sociale, educaţionale şi culturale în favoarea comunităţilor locale.

Însă jurnaliştii de la Adevărul insinuează forţat că întâlnirile oficiale la diferite evenimente bisericeşti, ca şi sprijinul financiar de la bugetul de stat central şi de la bugetele publice locale pentru toate cultele religioase recunoscute au în vedere implicarea politică partinică a Bisericii. În fapt, sprijinul financiar pentru construirea unor noi locaşuri de cult sau pentru alte activităţi ale Bisericii este oferit potrivit legii, întrucât Biserica a fost deposedată prin Legea secularizării în anul 1863 şi după anul 1948 de regimul comunist de proprietăţile (terenuri şi clădiri) care asigurau întreţinerea locaşurilor de cult, a personalului deservent şi susţinerea multiplelor activităţi bisericeşti. Prin urmare, aşa cum se întâmplă în majoritatea statelor Uniunii Europene, cultele din România sunt sprijinite financiar de autorităţi şi beneficiază de facilităţi tocmai pentru că activitatea lor în societate este necesară şi benefică.

Cu toate acestea, clerul ortodox român nu oferă credincioşilor lecţii de orientare politică, aşa cum insinuează unii jurnalişti partizani, deoarece o astfel de orientare ar fi împotriva canoanelor bisericeşti ortodoxe, a hotărârilor Sfântului Sinod şi ar fi respinsă de credincioşi.

Caracterul tendenţios al campaniei cotidianului Adevărul rezultă şi din faptul că sunt prezentate presupuse „parteneriate politice” ale Bisericii doar cu reprezentanţii aleşi ai unei singure părţi a spectrului politic românesc. Însă, dacă ar fi existat onestitate în documentarea pentru realizarea acestui material de presă, jurnaliştii de la Adevărul puteau constata că în ultimii 25 de ani Biserica Ortodoxă Română a cooperat în favoarea interesului naţional şi a binelui comun în societate cu toţi reprezentanţii autorităţilor statului român aleşi în mod democratic indiferent de culoarea lor politică.

Iar prin această cooperare cu autorităţile de stat, Biserica nu şi-a pierdut neutralitatea politică, ci a dovedit că nu este indiferentă faţă de problemele imediate ale comunităţii bisericeşti şi ale societăţii româneşti actuale.

În concluzie, campania cotidianului Adevărul este dezonorantă prin încercarea de a transmite opiniei publice mesaje ostile Bisericii Ortodoxe Române. De altfel, aceasta nu mai surprinde pe nimeni, deoarece aşa cum se constată în ultimii ani, respectivul cotidian publică în general materiale de presă ostile Bisericii Ortodoxe Române scrise tendenţios şi la comandă editorială.