Cancelarul german, Angela Merkel, l-a felicitat, marţi, pe Klaus Iohannis pentru victoria în alegerile prezidenţiale, asigurându-l că Germania va rămâne „un partener de nădejde” al României şi subliniind că împreună vor putea aprofunda relaţiile bilaterale.
Premierul Victor Ponta l-a propus pe Mihnea Motoc, ambasadorul României la Uniunea Europeană, pentru şefia MAE, după demisia lui Teodor Meleşcanu. Mihnea Motoc este soţul Iuliei Motoc, care, în prezent, este judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO).
Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat că demisionează astăzi din fruntea MAE, întrucât nu toţi cetăţenii români din străinătate au putut vota în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.
Principalele declaraţii:
Am stabilit creşterea, la toate secţiile de votare, a numărului de ştampile şi de cabine la maximum, asigurarea unui număr suplimentar de personal din partea MAE, care să asigure sprijin pentru derularea fluidă a votului.
Singurul lucru pe care nu am putut să-l realizez a fost suplimentarea secţiilor de votare, întrucât, deşi am solicitat BEC acest lucru, BEC nu a putut oferi clarificări legale în acest sens, existând riscul contestării alegerilor.
Mi-am asumat responsabilitatea pentru implementarea măsurilor de suplimentare a personalului şi am organizat turul al doilea de o manieră care a permis înregistrarea unui număr record de voturi în străinătate.
Înregistrarea acestei cifre record a fost făcută posibilă tocmai de adoptarea măsurilor menţionate.
Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de votare şi, în marea majoritate a secţiilor, au putut vota în condiţii bune toţi cei care au dorit. Au existat şi excepţii mediatizate la Paris, Londra, Torino. Din nefericire, în aceste cazuri, deşi fluenţa votului a fost de trei ori mai mare, a fost imposibilă procesarea, în interval legal, a celor care au dorit să voteze. Au existat şi incidente care au generat intervenţia forţelor legale de ordine. Soluţia prelungirii programului de vot contravine prevederilor legale, iar Biroul Electoral pentru străinătate ne-a atras atenţia asupra acestui lucru.
Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer public scuze cetăţenilor care au stat la coadă ore în şir.
Consider că responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic. Principala concluzie este că legea nu mai corespunde realităţilor demografice. Fără modificarea acestei legi, în sensul creării unui mecanism de vot modern, de tipul votului prin corespondenţă, nu se vor putea organiza alegeri care să permită exercitarea dreptului de vot pentru toţi românii.
Le mulţumesc colegilor pentru solidaritate, apreciez sprijinul primit din partea comunităţilor româneşti.
Rămâne un fapt: nu toţi cetăţenii şi-au putut exercita dreptul de vot. Acest lucru trebuie asumat. Întrucât trăim într-o ţară în care nimeni nu îşi asumă responsabilităţile, eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi depun azi mandatul de ministru.
Ce am spus duminică e bazat pe o serie de informaţii neverificate şi, în consecinţă, nu voi extinde acest subiect. Pot să transmit informaţii care au ajuns la mine, dar nu pot face acuzaţii cât timp nu am probe. Eu am spus că cetăţenii români au făcut dovada unui spirit civic deosebit şi au stat la coadă. Cum au ajuns la coadă, care au fost motivaţiile lor, astea sunt alte probleme.
Astăzi, în Guvern, voi prezenta o informare mai largă cu toate elemente de desfăşurare a turului doi de scrutin. A fost cea mai bună organizare posibilă în contextul legal a alegerilor. Faptul că numărul de români care au votat este 380.000, practic, record mondial absolut pentru România, arată asta. Toţi şi-au adus contribuţia. Unele secţii şi-a prelungit programul cu cinci-zece minute. Nu ştiu să se fi închis vreo secţie de votare înainte de ora 21.00.
Am condus o echipă şi sunt mândru de ea.
Deocamdată, responsabilitatea mi-o asum eu. Pentru alţii nu pot să vorbesc, pentru că eu îmi asum responsabilitatea pentru mine.
Fostul şef SIE, Teodor Meleşcanu, a fost soluţia de avarie pentru cârma MAE, după demisia lui Titus Corlăţean, ca urmare a scandalului iscat în diaspora în primul tur de scrutin, când mii de români nu au putut vota din cauza numărului mic de secţii de votare.
Meleşcanu a venit în fruntea MAE pe 10 noiembrie, adică în plină campanie pentru turul II, însă nu a rezolvat problema secţiilor de vot. La fel ca predecesorul său, Meleşcanu a invocat că legea nu permite înfiinţarea de noi secţii de votare, deşi BEC a susţinut contrariul.
Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.
Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.