Marius Iacob, procurorul care a condus ancheta care a dus la condamnarea lui Cristian Cioacă pentru uciderea Elodiei Ghinescu, a vorbit într-un recent interviu pentru Romania TV despre felul în care s-a produs crima de care se face vinovat Cioacă
Simona a cucerit la pas turneul de la Bucureşti, al 8-lea în circuitul WTA, în care a fost vedeta principală, la ani-lumină distanţă de adversarele pe care le-a întâlnit.
Roman a fost prezentat, la vremea sa, ca un „Adolfo Suarez român”. În prezent, figura politică a lui Petre Roman este cel puţin polemică, în ţara sa natală, scriu ziariştii de la "ABC"
Nimeni nu se îndoieşte de rolul său în viaţa politică a României, în primii ani de după Revoluţia din 1989, când chipul său a intrat în istorie, pe micile ecrane. Petre Roman se afla în fruntea celor care au luat cu asalt televiziunea română, pentru a lansa mesaje împotriva tiranului comunist, Nicolae Ceauşescu şi a îndemna la participarea românilor la Revoluţie. Ion Iliescu, ex-comunist, la fel ca şi Roman, a văzut în acesta din urmă omul potrivit pentru a dirija primul guvern, în timp ce el se afla la Cotroceni, pe post de preşedinte. Perioada de guvernare a lui Roman a luat printr-un violent protest al minerilor, sosoţi la Bucureşti. Fiul unui voluntar din Războiul Civil din Spania şi al unei spaniole, legătura lui Roman cu meleagurile iberice se prelungeşte dincolo de legăturile de sânge. „Bunica din partea mamei a obligat-o pe mama să mă boteze la Biserica catolică, fiindcă nu avea încredere în botezul meu ortodox”, a spus Petre Roman râzând. Iată ce a declarat Roman reporterilor ziarului spaniol „ABC”: Î: Cum vi se par aceşti 20 de ani de tranziţie? R: Schimbarea nu a fost benefică pentru toţi. Este evident că orice tranziţie implică sacrificii şi că, inevitabil, unii pierd, iar alţii câştigă. În România, tranziţia nu ne-a ieşit prea bine: doar câţiva au avut de câştigat de pe urma acelor evenimente. Am câştigat libertatea, însă acest lucru se uită repede, când apar neajunsurile materiale. Î: Credeţi că este mai grav decât ceea ce a făcut mentorul dumneavoastră, fostul preşedinte Ion Iliescu? R: E mai grav. Iliescu era un fost comunist, dar a fost un politician foarte inteligent. Nu a avut probleme în ceea ce priveşte „jocul” cu regulile democraţiei. Î: România este criticată pentru instabilitatea sa politică şi pentru corupţia generalizată. Sunt acestea sechele ale regimului comunist? R: Aceste aspecte aparţin unei mentalităţi care nu a dispărut şi care a luat naştere în comunism. Actualul preşedinte, Traian Băsescu, este un reprezentant al acestui regim, chiar dacă se prezintă ca lider anti-comunist. În ultimii ani, România a experimentat un capitalism masiv, care a dus la distrugerea locurilor de muncă, pe motivul privatizării firmelor. Însă corupţia este prea infiltrată la nivelul administraţiei, iar românul de rând este convins că funcţionarii nu acţionează cum ar trebui, ci în funcţie de mita pe care o primesc. Î: Securitatea este încă activă, sub o formă sau alta, în prezent? R: Una dintre primele măsuri pe care le-am luat, în timpul cât am guvernat, a fost să dizolv poliţia secretă, însă reţelele acesteia nu au dispărut. Foştii securişti s-au infiltrat în partide şi în procesul de privatizare al economiei. Când s-a reînfiinţat Securitatea, în 1990, Iliescu l-a numit ca şef al acesteia pe un prieten de-al său, fost ofiţer. Acesta din urmă a pus pe diferite posturi importante persoane din propriul anturaj şi mulţi dintre politicienii români de acum provin din aceste structuri. Mulţi ştiu despre această mişcare, dar se pare că nu dau importanţă lucrurilor, a încheiat Roman.