Ponta: Poziţia României, de frontieră estică a UE şi NATO, e o uriaşă oportunitate pe care putem să o folosim

de Adina Vlad - Daniel Ionascu in data de 2 Octombrie, 2014 - 12:54

FOTO David Muntean

Poziţia naturală a României, de poartă a Europei dinspre Orient, de frontieră estică a Uniunii Europene (UE) şi NATO, este o mare oportunitate pe care putem să o folosim sau să o ratăm, pentru că o cale a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni sau să le ocolească dacă nu oferă stabilitate, a declarat premierul Victor Ponta, la Bucharest Forum 2014, eveniment care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie la Palatul Parlamentului.

Cele mai importante declaraţii ale participanţilor la Bucharest Forum 2014:  

Azamat Zhangulov, vicepreşedinte KMG Internaţional: Ideea de a împărţi profitul cu statul român (prin fondul de investiţii care să realizeze proiecte de până la un miliard de dolari, agreat prin Memorandumul dintre Guvern şi Rompetrol - n.r.) este una bună, mai ales că statul nu depune resurse, bani. Cred că statul ar trebui să aibă un grup special ("task force") care să facă numai asta. Sper că statul va executa partea sa de Memorandum. Premierul Ponta spunea că România are un mit (privind Meşterul Manole - n.r.), în care putem construi proiecte ziua, dar le distrugem noaptea. Poţi face asta o dată - de două ori, dar apoi investitorul pleacă în altă parte.  

Ioan Rus, ministrul Transporturilor: Avem probleme cu dezvoltarea din Nord-Est. Teoriile comuniste cu dezvoltarea echilibrată a regiunilor nu erau prostii. Că să faci un şurub la Vaslui costă cu un leu mai mult decât la Arad, că mai costă Transportul. Eu sunt manager privat la o companie foarte mare, Ministerul Transporturilor. Şi aceasta are alte companii. Tarom are un angajat la 1.400 de călători, Wizz Air are unul la 6.000. De aceea trebuie să explic şi sindicatelor şi conducerii. Efortul acesta continuu este de a explica cetăţenilor ce înseamnă economia de piaţă. Cei care acţionează într-un mediu concurenţial trebuie să îşi facă bugetul în funcţie de concurenţă, de ce se întâmplă în regiune, în China sau SUA.  

Constantin Niţă, ministrul Economiei: Din punct de vedere macroeconomic suntem pe un drum bun. Agenţiile de rating ne cotează cu calificativ investment grade şi cu perspectiva stabilă. Trebuie să luăm în calcul şi în această cauză şi rolul politicii energetice. În afară de resursele energetice, România deţine şi multiple alte resurse, care trebuie exploatate cât mai bine. Şi mă refer aici şi la resursele umane. Faptul că suntem aşezaţi la Marea Neagră ne pune în poziţia de a participa la comerţul internaţional. România are drept obiectiv recâştigarea pieţelor, cum ar fi China, India, Azerbaidjan, Kazahstan, cu care am avut relaţii economice bune, dar comerţul nu se ridică acum la potenţial. Anul trecut exporturile României au fost de aproape 50 de miliarde de euro, din care 70% cu state din Uniunea Europeană.  

Chiar dacă unii nu vor fi de acord cu mine, vă spun categoric că pe termen scurt va reveni în Europa producţia de energie pe bază de cărbune şi, în acelaşi timp, de gaze naturale lichefiate. Sunt deja state care îşi iau măsuri foarte precise în acest sens.  

Exploatarea gazelor de şist trebuie acceptată de majoritatea statelor. La fel şi interconectările dintre state. Trebuie să ne legăm de statele din regiune, inclusiv Turcia. Putem, în regiune, să fim jucătorul principal în acest domeniu şi sunt convins că acest lucru să va întâmpla. Putem să ne asigurăm securitatea energetică în viitorul cât mai apropiat. Avem fie resursele din Marea Neagră, fie resursele celelalte. Un alt obiectiv important este cel de reindustrializare. Companiile româneşti trebuie să aibă curajul să se internaţionalizeze şi orice produs realizează să fie exportat, sigur cu asigurarea consumului intern. Avem şantiere navale foarte bune, la fel şi portul Constanţa.  

Mircea Duşa, ministrul Apărării: Obiectivele noastre au fost realizarea unei zone sigure şi stabile. În ceea ce priveşte criza din Ucraina, acesta este un precedent periculos în care dreptul internaţional a fost încălcat în mod sever. Noul concept NATO trebuie să asigure independenţa energetică, inclusiv infrastructura energetică.  

Titus Corlăţean, ministrul de Externe: Securitatea şi afacerile merg mâna în mâna şi de aceea punem accent pe amândouă. Sfârşitul Războiului Rece ne-a făcut să credem că un mare bagaj istoric poate fi depăşit. Pentru 15 ani aşa a părut. Criza, ambiţiile şi frustrările istorice ale unora au adus din nou atenţia întregii lumi asupra spectrului ameninţării.  

România a făcut paşi pentru a dezvolta relaţiile cu China, dar avem intenţia să realizăm acelaşi lucru şi cu Japonia şi India, dar şi cu state din centrul Asiei. România poate deveni un hub.  

Premierul Victor Ponta: O nouă cale a mătăsii în secolul 21, acum, azi, nu mai e o utopie, e un proiect vizionar, la care foarte multe minţi luminate, popoare lucrează şi trebuie să lucreze. Poziţia naturală a României de poartă spre Est, de frontieră a UE şi a NATO, este o oportunitate pe care o putem folosi sau să o ratăm. O cale  a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni, zone, ţări, sau poate să le ocolească dacă nu oferă predictibilitate şi stabilitate. Este un proiect dificil. În urmă cu un an ne gândeam la infrastructura care să lege China cu Europa, prin România, spre vest. Anul acesta trebuie să discutăm despre securitate. Există noi provocări privind inviolabilitatea frontierelor şi mă refer aici la Ucraina, dar şi la Georgia şi Moldova, dar şi relaţiile anumitor ţări cu UE.  

Proiectele de genul noului Drum al Mătăsii pot impulsiona rezolvarea crizelor. România poate fi un exportator de securitate. România trebuie fie un participant activ, un promotor al dezvoltării economice şi sociale a noii căi a mătăsii, trebuie să-şi joace rolul de poartă - una din porţi - de intrare în Europa. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea economică şi socială reprezintă soluţia pe termen lung pentru crize.  

În 2018, statul modern român va împlini 100 de ani doar de la formarea sa. În 2019, România va deţine pentru prima dată preşedinţia Uniunii Europene, preşedenţia semestrială. Deci cred că în următorii patru-cinci ani, România trebuie să fie, pe de-o parte, pentru vecinii săi din regiune, fie că vorbim de Republica Moldova în primul rând, de Ucraina, de Georgia, dar mă refer şi la Balcanii de Vest - la Serbia, la ţările din Balcani, va trebui să fie un exemplu de succes în ceea ce priveşte integrarea europeană şi transatlantică şi va trebui să fie un sprijinitor al acestui pact.              

Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România: De foarte multe ori, am folosit relevanţa strategică a României pentru a ne asigura siguranţa naţională, dar de foarte multe ori nu am ştiut să atragem dividende economice din această geografie excepţională pe care România o are.  

Vom pune la dispoziţia Guvernului României şi a viitorului prim-ministru şi preşedinte acest tip de capabilitate practică, în care, dacă există un investitor, de la Hong Kong până la Huston şi de la Istanbul până la Stockholm, să putem găsi în timp real răspunsuri concrete pentru a debloca acest apetit de invesţii, dar şi folosirea geografiei României pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă.  

Pe unde trec ideile, pe acolo trec şi banii şi vine şi prosperitatea. Anul trecut vorbeam de vidul pe care îl va crea retragerea SUA din Afganistan. Dar anul trecut nu puteam anticipa acţiunile Rusiei, problemele din Ucraina. Chiar în aceste zile preşedintele Barack Obama îl va primi pe premierul Indiei, într-un alt moment strategic.  

Anul trecut discutam de conceptul celor trei mări: Marea Adriatică, Marea Neagră şi Marea Caspică. Acum discutăm şi despre Marea Baltică şi despre Marea Mediterană şi vedem foarte bine desfăşurările teroriste din Levant.  

Nu există un necaz care să nu aducă şi oportunităţi. Necazul care s-a întâmplat în vecinătatea noastră şi care în continuare ne preocupă (...) reprezintă pentru România şi o oportunitate.  

Acest nou drum al mătăsii care se înfiripă, România ca poartă a Europei, ne-a făcut să încercăm să aducem lume cât mai diversă din cele două extremităţi ale planetei.  

Poziţia României la graniţa dintre Occident şi Răsărit nu a fost suficient exploatată economic până în prezent. Oameni de afaceri, specialişti români şi străini în economie şi geopolitică caută soluţii comune în acest sens la Bucharest Forum 2014, eveniment care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie la Palatul Parlamentului. 

Bucharest Forum 2014 este un eveniment economic şi politic organizat de Institutul Aspen România şi de Fondul Marshal din Statele Unite ale Americii, în parteneriat cu Guvernul României. 

La forumul care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie vor fi prezenţi premierul Victor Ponta, George Friedman, preşedintele Stratfor Global Intelligence, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, şi Karen Donfried, preşedintele Fondului Marshal.   

De asemenea, vor participa la dezbaterile de la Bucharest Forum 2014 reprezentanţi ai Guvernului României, ai guvernelor din alte state, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, oameni de afaceri şi specialişti de renume mondial în economie, politică şi geopolitică.