Când vine vremea angajaţilor?

Salariaţii încep să-şi recapete mobilitatea pe piaţa muncii, conştienţi că recesiunea va face parte din peisajul cotidian şi în perioada următoare. Angajaţii nu se mai tem să-şi schimbe locul de muncă, în ciuda crizei. Specialiştii în resurse umane susţin că pe profesionişti îi ajută şi calificările pe care le-au căpătat în ultimii ani.

Mihai (34 de ani) tocmai şi-a schimbat locul de muncă. Lucrează de 12 ani în vânzări de produse IT şi, de curând, a acceptat o nouă provocare: a renunţat la jobul pe care îl ocupa de patru ani într-o companie pentru un post care i s-a oferit în altă parte. Citeşte şi: “Angajaţii-problemă” apar din cauza “şefilor-problemă” „Toţi colegii mi-au spus că sunt nebun, că dau vrabia din mână pe cioara de pe gard. Plec aşa, pe timp de criză, într-un loc în care nu mă cunoaşte nimeni, unde, în cazul unor evaluări şi a unor eventuale disponibilizări voi fi ultimul venit şi, probabil, primul dat afară?", povesteşte Mihai. Ultimul loc de muncă nu-i mai aducea cine ştie ce satisfacţii, mai ales că, în încercarea de a reduce costurile, compania îi tăiase mai toate bonusurile şi deplasările. „La cum stau lucrurile acum, criza asta poate dura ani buni! Eu ce fac? Stau într-un loc călduţ doar de dragul unui salariu sigur şi renunţ de pe acum la toate ambiţiile mele profesionale?", se întreabă tânărul. În pofida perspectivelor sumbre pe care le trasează criza economică, comportamentul angajaţiilor performanţi a început să se schimbe, crede Rita Veres, coordonator regional de proiecte în cadrul firmei de consultanţă în resurse umane Hewitt Associates. Pe măsură ce perioada de recesiune se prelungeşte, ei îşi vor depăşi teama de a-şi schimba jobul, astfel încât angajatorii trebuie să găsească soluţii pentru păstrarea şi motivarea lor. „Angajaţii îşi vor reconsidera opţiunile de carieră şi vor analiza cu mare atenţie în ce măsură doresc să depună eforturi suplimentare pentru companie. Ei vor reflecta la acţiunile din ultimul an ale firmei şi, în unele cazuri, îşi vor reconsidera loialitatea", a declarat Rita Veres săptămâna trecută, la lansarea studiului Best Employers realizat de Hewitt Associates. Demisiile, mai multe decât concedierile În Statele Unite ale Americii, în luna februarie a acestui an, pentru prima dată din octombrie 2008, numărul angajaţilor care au renunţat din proprie iniţiativă la locul de muncă l-a depăşit pe cel al persoanelor concediate sau eliberate din funcţie, scrie „Wall Street Journal", citând Biroul de Statistică a Muncii. Anterior lunii februarie, timp de 15 luni consecutive, datele oficiale arătau că disponibilizările depăşeau constant demisiile. Situaţia era similară în toate statele lovite de recesiune, inclusiv în România. Într-un sondaj făcut la sfârşitul anului 2009 de către compania de consultanţă în domeniul resurselor umane Right Management, 60% din angajaţii din SUA au declarat că intenţionează să-şi părăsească locul de muncă odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de pe piaţă. „Aceste rezultate sunt destul de alarmante", afirmă Michael Haid, vicepreşedinte al firmei de consultanţă. „Pentru firme, fluctuaţia forţei de muncă ar putea fi foarte costisitoare." Şi oficialii grupului multinaţional din domeniul resurselor umane Adecco se aşteaptă la schimbări dramatice ale pieţei muncii la nivel global. „Ne pregătim pentru migrări ale angajaţilor pe scară largă, la toate nivelurile ierarhice şi în toate industriile", spune vicepreşedintele Adecco, Rich Thompson. Am învăţat din Vest „Această tendinţă este în faza incipientă şi în România. Veţi vedea că angajaţii de aici şi, în general, cei din Europa de Est vor privi altfel schimbarea locului de muncă. Nici ei nu vor mai pune pe primul loc siguranţa slujbei în detrimentul salariilor mai mari şi al perfecţionării", spune Dumitru Pelican, consultant în domeniul resurselor umane, fost preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Doi factori au contribuit la „devalorizarea" stabilităţii locului de muncă pe lista parametrilor luaţi în calcul atunci când te afli în căutarea unui nou job. „Pe de o parte, angajaţii au văzut că joburile pe care le credeau stabile, cum erau cele ale bugetarilor, nu mai oferă nicidecum siguranţă, iar pe de alta, se simte influenţa Vestului, de unde românii au învăţat că mobilitatea este importantă: ei îşi spun acum «ştiu să fac bine un lucru, două, trei, sunt calificat, mă duc la cel care mă plăteşte mai bine»", explică Dumitru Pelican. Competenţa şi calificarea, atuurile unui candidat Profesioniştii din agricultură vor avea de unde alege  Foto: Reuters În acest moment, pe piaţa muncii, previziunile privind ritmul angajărilor sunt uşor optimiste, spun specialiştii Manpower România, companie de recrutare şi consultanţă în domeniul resurselor umane. Angajatorii previzionează o creştere moderată a activităţii de angajare, în perioada iulie-septembrie, după cinci trimestre consecutive de estimări negative, conform unui studiu lansat săptămâna trecută de Manpower. Previziunea netă de angajare, un indicator urmărit de studiul respectiv, a revenit la o valoare pozitivă, plasându-se la 2%. Indicatorul reprezintă diferenţa dintre ponderea angajatorilor care anticipează o creştere a volumului de angajări şi cea a angajatorilor care prevăd o scădere. „În această perioadă de revenire, eforturile vor fi mult mai mari pentru ca productivitatea şi eficienţa să ajungă la un nivel de echilibru. Această situaţie va afecta cu siguranţă balanţa dintre cerere şi ofertă pe piaţa muncii. În continuare se vor cere competenţe mixte şi la un nivel înalt, care să asigure maximum de eficienţă în business", arată Eliza Nechifor, coordonator de marketing şi comunicare la Manpower. Specializări căutateNechifor aminteşte că, după cum arată datele unui alt studiu Manpower realizat la începutul acestui an - din punctul de vedere al angajatorilor -cele mai căutate şi, în acelaşi timp, cele mai dificile poziţii de acoperit la nivel naţional sunt cele de ingineri, muncitori calificaţi (electricieni, zidari, instalatori etc.), reprezentanţi de vânzări, şoferi, manageri, operatori producţie, muncitori necalificaţi, specialişti IT, angajaţi pentru hoteluri şi restaurante şi specialişti în domeniul contabil şi financiar. „În ciuda crizei, într-un an, un an şi ceva, în România se vor căuta mai ales specialişti în agricultură (mecanici de întreţinere, tehnicieni veterinari, ingineri zootehnişti, horticultori, specialişti în viticultură şi pomicultură), cu studii medii sau superioare. Medicii veterinari, personalul medical -asistente sau medici -, specialiştii în IT şi instalatorii sanitari sau de gaze sunt şi acum greu de găsit. Contabilii autorizaţi, specialiştii foarte buni în bugete se găsesc de asemenea greu", mai spune Dumitru Pelican. Pentru a-şi găsi însă joburi bine plătite, românii care au ales aceste profesii trebuie să deţină certificări ale competenţelor. Analistul nu le dă prea multe şanse profesioniştilor din domeniul prestărilor de servicii. „Turismul e în cădere liberă, gradul de ocupare al unităţilor fiind foarte mic, şi la fel de multe probleme vor avea şi cei din industria auto, din cauza scăderii vânzărilor", explică Pelican.  21% din managerii chestionaţi în cadrul unui studiu Manpower se aşteaptă să crească volumul angajărilor. 60% din angajatorii participanţi la cercetare previzionează o menţinere a numărului de salariaţi în următoarea perioadă. 17,1% din recrutările de specialişti se realizează extern, din piaţă, arată un studiu realizat de asociaţia HR Club. 86,5% din angajatori consideră că experienţa anterioară e unul dintre principalele criterii de selectare a angajaţilor, 57,4% din ei apreciind şi abilităţile practice. Loialitatea angajaţilor a devenit prea scumpă În ciuda semnalelor pozitive, managerii companiilor din Europa Centrală şi de Est sunt în continuare foarte precauţi în ceea ce priveşte viitorul organizaţiilor. 42% din cei chestionaţi pentru studiul Best Employers, derulat de Hewitt Associates, se aşteaptă ca în anii următori să continue procesele de restructurare, iar 64% consideră că organizaţiile vor continua reducerea resurselor şi a bugetelor. Principala preocupare a companiilor rămâne factorul uman, dar pot fi motivaţi angajaţii atunci când banii sunt tot mai puţini? „Companiile trebuie să găsească soluţii pentru a-şi păstra şi motiva angajaţii şi în mod special top performerii", spune Rita Veres. Promovările nu costă nimic În ultimele luni, majoritatea companiilor s-au orientat către motivarea non-financiară a angajaţilor şi au optat pentru asigurarea unui mediu de lucru plăcut (45,6%), recunoaşterea oficială a meritelor salariaţilor (30%), întâlniri formale cu managementul de vârf al organizaţiei şi pentru activităţi de învăţare şi dezvoltare (36%), conform datelor unui studiu realizat de HR Club şi Daedalus Millward Brown în perioada aprilie - mai. De asemenea, aşa cum se arată în studiu, 43,6% din companii au promovat 5% din angajaţi în primul trimestru al acestui an. Sumele alocate pentru trainiguri profesionale sunt tot mai mici, bugetul mediu anual fiind, în medie, de 200 de euro pe salariat. „În economia reală lucrurile stau şi mai rău", spune Dumitru Pelican. „Angajatorii apelează la tot felul de artificii pentru a-şi păstra salariaţii calificaţi. Îi trimit în şomaj tehnic, pentru că sunt plătiţi 75% din salariu şi companiile sunt scutite de diverse taxe, mai negociază zile libere neplătite." Managerii unităţilor de producţie sunt interesaţi să păstreze numărul actual de angajaţi. „Toţi se gândesc şi la ce se va întâmpla după criză. Vor avea din nou comenzi şi nu vor mai avea cu cine să lucreze din cauză că nu au putut păstra nucleul de profesionişti pe care îl formaseră în companii", crede Pelican. "Angajatorii apelează la tot felul de artificii pentru a-şi păstra salariaţii calificaţi. Îi trimit în şomaj tehnic, mai negociază zile libere neplătite." Dumitru Pelican analist resurse umane