Cum s-a schimbat poporul român în ultimul secol: de la spiritul de turmă la complexul de inferioritate

de Remus Florescu in data de 9 Aprilie, 2014 - 09:42

Psihologul Daniel David coordonează studiul privind psihologia poporului român FOTO: R.F.

La 70 de ani de la apariţia primului studiu privind psihologia poporului român, în care spiritul de turmă ne caracteriza, specialiştii Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj lucrează la o cercetare similară.

Una dintre trăsăturile esenţiale ale românilor este că se percep fie lipsiţi de valoare, fie geniali. Aceste complexe, de inferioritate şi de superoritate, şi lipsa pragmatismului îi împiedică să aibă succes şi să fie fericiţi.

Cât de fericiţi sunt românii, cât de stresaţi, cât de depresivi, cât de raţionali, cât de creativi, cât de inteligenţi, cât de optimişti? Pe baza răspunsurilor la aceste întrebări, dar nu numai la ele, un grup de psihologi coordonat de Daniel David, directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinica şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj, este pe ultima sută de metri în întocmirea profilului psihologic al poporului român. Studiul, dar şi soluţiile specialiştilor pentru corectarea punctelor noastre slabe vor fi publicate, în toamnă, în cartea „Psihologia poporului român”.

Leneşi, dar după caz

Daniel David susţine că, în urma analizei, vor fi definite profilul psihologic de adâncime, format în decursul mai multor generaţii, cât şi profilul de suprafaţă, cel care rezultă din interacţiunea profilului de adâncime îmbinat cu condiţiile de viaţă: „Foarte interesant la români este că, la aceleşi profil psihologic de adâncime, în funcţie de context, profilul de suprafaţă este diferit. Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot”. Ce înseamnă asta? „Că există speranţă pentru români, iar comportamentul poate fi integrat într-o societate modernă. Schimbarea profilului de adâncime durează, dar poţi schimba comportamentul oamenilor mai repede, dacă realizezi norme socio-culturale care să favorizeze exprimarea într-un profil pozitiv”, a explicat psihologul. Aceasta este şi explicaţia că românii se pot integra foarte bine în societăţile occidentale sau că pot funcţiona optim în companii multinaţionale.

Suntem complexaţi

Specialistul a susţinut că încă nu are rezultatele finale ale studiului, dar a vorbit despre câteva aspecte esenţiale ale psihologiei poporului român la o dezbatere despre eşec. El a susţinut că, după structura minţii umane, sunt trei categorii de persoane: „Prima se referă la cei care cred despre ceilalţi oameni că nu îi iubesc şi nu îi apreciază. Ei se percep ca nefiind suficient de performanţi, de inteligenţi. Atunci când se confruntă cu dificultăţi, cum ar fi un examen, acest mod de gândire creează gânduri negative de genul «nu pot», «nu voi reuşi». Aceste scheme mentale generează un complex de inferioritate, care produce stres, frustrare, o calitate scăzută a vieţii”.

Al doilea tip se referă la persoanele care au exact acelaşi model de gândire, ca cel de mai sus, dar care aplică mecanismul compensării. „Complexul se transformă prin compensare în cel de superioritate. Spunem «sunt bun», «pot face orice». Dacă se întâmplă să nu reuşesc, ceilalţi sunt de vină. Complexul de superioritate ne face să devenim nerealişti, să nu tolerăm critica şi să dezvoltăm teorii ale conspiraţiilor, cum ar fi «alţii au ceva cu noi şi nu ne recunosc geniul”, a explicat David. O a treia categorie este formată din cei care nu cred că sunt fără valoare sau că sunt neperformanţi, dar nici nu cred despre ei că pot realiza orice. „Ipoteza mea este că, din păcate, în România oamenii din categoriile I şi II sunt cu mult mai numeroşi decât ceilalţi, în comparaţie cu multe alte popoare. Avem o gândire extremistă. Fie ne vedem negativi, ca nişte mici diavoli, fie suntem perfecţi”, a mai spus specialistul.

Nici eroii noştri nu sunt eroi

David este de părere că din cultura românaescă lipsesc abordările pragmatice (n.r. - curent filozofic care proclamă drept unic criteriu al adevărului ceea ce este util şi avantajos din punct de vedere practic) şi pozitivismul (n.r.- curent filozofic care se bazează doar pe faptele verificabile experimental). „Pozitivizmul şi pragmatismul sunt abordările care spun cum stau lucrurile. De exemplu în povestea lui Moş Crăciun, copilul crede că jucăriile sunt aduse de acesta. Abordarea pozitivistă, rece, este că jucăriile sunt cumpărate de părinţi. Aceasta este realitatea. Dacă vrei să obţii succes, adică copilul să obţină jucăria, cumva părinţii trebuie să afle ce-şi doreşte. În normele socio-culturale româneşti, ne lipseşte abordarea puternică pozitivistă şi pragmatică, care e fundamentală pentru succes”, explică David.Un alt exemplu sunt şi poveştile din cultura română.

„Una dintre condiţiile succesului este să ai încredere în eficienţa ta. În povestea lui Harap Alb, de exemplu, el reuşeşte datorită apariţiei altor factori, norocul, destinul, prietenii. Personajul inteligent şi puternic e personajul rău, Spânul. Harap Alb e un personaj simpatic, care primeşte ajutor. Noi comunicăm astfel copiilor că nu e important să fii o persoană eficeintă, ci trebuie să fii <> şi ajutorul va veni”, arată David. El spune că aceste modele de gândire sunt nocive.

"Complexul de inferioritate ne apără de acţiunile celor puternici, prin faptul că nu-i deranjăm, că ne exprimăm furia pasiv-agresiv. Ne face, însă, să nu utilizăm maximal potenţialul pe care îl avem ca popor şi să avem o funcţionare socială şi o calitate scăzută a vieţii. Complexul de superioaritate a ajutat proporul român în anumite momente să facă istorie. O anumită încăpăţânare, nesupunere ne-a asigurat supravieţuirea când eram presaţi de mari puteri, dar un asemenea comportament, astăzi, în UE este ciudat şi de neînţeles” Daniel David, psiholog

Ce ne-ar mai salva

Daniel David spune că primul pas în ceea ce priveşte realizarea unui proiect de ţară care să asigure evoluţia României este stabilirea sinceră a profilului psihologic al poporului: „Trebuie să ştii cine eşti, să idetifici caracteristicile pozitive şi negative ale poporului. Apoi, trebuie să găseşti un model cultural ideal care să se plieze pe acestea, care să permită şi să favorizeze dezvoltarea punctelor forte. Pentru asta avem nevoie de schimbarea modelelor socio-culturale, astfel încât acestea să nu genereze complexe. E nevoie de apariţia unei noui generaţii de intelectuali, care să creeze un ideal cultural pozitiv”.

De ce suntem „ciudaţii” Europei

Atât complexul de inferioritate, cât şi cel de superioritate au avut un rol important pentru supravieţuirea poporului român. „Complexul de inferioritate ne apără de acţiunile celor puternici, prin faptul că nu-i deranjăm, că ne exprimăm furia pasiv-agresiv. Ne face, însă, să nu utilizăm maximal potenţialul pe care îl avem ca popor şi să avem o funcţionare socială şi o calitate scăzută a vieţii. Complexul de superioaritate a ajutat proporul român în anumite momente să facă istorie. O anumită încăpăţânare, nesupunere ne-a asigurat supravieţuirea când eram presaţi de mari puteri, dar un asemenea comportament, astăzi, în UE este ciudat şi de neînţeles”, a mai spus psihologul Daniel David.

Când ne-a ajutat spiritul de turmă

Studiul care va fi publicat, toamna aceasta, de specialiştii clujeni este continuarea cărţii cu acelaşi nume, „Psihologia poporului român“, publicată în 1937, sub semnătura psihologului Constantin Rădulescu-Motru. „În vechea carte, scrisă după Unirea din 1918, autorul a văzut o contribuţie la constituirea unui proiect de ţară unită. Noi considerăm că situaţia în care se află acum România, după intrarea în UE, necesită un proiect similar pentru a înţelege rolul nostru în noua familiea în care am intrat”, a precizat Daniel David.

Concluzia cărţii lui Constatin Rădulescu-Motru, bazată mai ales pe intuiţie, dar şi pe anumite statistici disponibile la acea vreme, a fost că principala trăsătură a poporului român este gregarismul, celebrul spirit de turmă. Cu bune şi cu rele, această trăsătură a fost indispensabilă pentru supravieţuirea românilor. „Gregarismul sufletesc a fost, însă, în trecut, pentru neamul românesc, cea mai nimerită armă de luptă! Fără el nu s-ar fi putut menţine unitatea limbii şi a bisericii. Fără el, organizarea politică ar fi fost chiar mai divizată de cum a fost. Prin forţa imitaţiei ne-am ţinut laolaltă şi am rezistat contra celor ce ne ameninţau din toate părţile. Dar pentru viitor?”, scria Rădulescu-Motru, în cartea sa. El enumeră şi părţile negative ale acestei trăsături: „Gregarismul a oprit diferenţierea personalităţilor şi cu aceasta a culturii”.