O arhitectă româncă din Barcelona este pasionată de acrobație

La 36 de ani, Corina Tănăsescu realizează, de la Barcelona, proiecte arhitecturale pentru clădiri din Kazahstan, Columbia, China sau Algeria. Românca şi-a descoperit în Peninsulă și pasiunea pentru acrobație, în special pentru trapez.

La 36 de ani, Corina Tănăsescu, originară din București, se poate considera o persoană căreia destinul i-a surâs. Absolventă a Universității de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, Corina a decis, la 28 de ani, să-și lărgească universul profesional cu un master în capitala arhitecturii europene. Tânăra arhitectă a fost impresionată de orașul în care se întâlnesc nume de prestigiu ca Antoni Gaudi, Domènech i Montaner, Ricardo Bofill, Arata Isozaki, Alvaro Siza sau Richard Meier. Și-a luat masterul, apoi doctoratul Fascinată de viața cosmopolită a capitalei catalane, Corina și-a prelungit șederea la Barcelona, înscriindu-se la doctorat. După obținerea diplomei, românca s-a decis să abandoneze ”viața studențească cu joburi instabile și prost plătite” și să se arunce “în vârtejul vieții profesionale de arhitect responsabil, având tot mai puțin timp liber și tot mai multă bătaie de cap”, după cum spune, zâmbind, chiar Corina.   În prezent, Corina lucrează pentru firma ”Alonso Balaguer y Arquitectos Asociados”. ”În ultimul an, multe birouri de arhitectură au fost nevoite să-și încheie activitatea din lipsa comenzilor sau să se reprofileze. În cazul nostru, ceea ce ne-a ajutat să rămânem pe linia de plutire a fost deschiderea către străinatate: de exemplu, eu proiectez pentru Kazahstan, Columbia, China sau Algeria”, precizează Corina. Referitor la veniturile sale, arhitecta afirmă că obține, în medie, în jur de 2.000 de euro pe lună. Arhitecți români în orașul Barcelona Perioada de studenție, subiectele de conversație comune, dorul de acasă, micile piațete din cartierul “Gracia”, frecventate de arhitecți, precum și impasurile din acești ultimi ani i-au unit pe foștii colegi de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București, creându-se prietenii solide printre românii arhitecți din Barcelona. “Cred ca suntem mulți, eu cunosc vreo 15, dintre care 6 sunt din promoția mea. Cu aceștia păstrez legătura chiar dacă viețile noastre s-au schimbat substanțial în toți acești ani. Încă nu știu ce ne-a atras mai tare la orașul acesta: calitatea arhitecturii de aici, clima mediteraneană sau nevoia de a rămâne unii aproape de alții”, afirmă Corina. Timpul liber dedicat acrobației Ceea ce o distinge pe Corina Tănăsescu în rândul colegilor săi de branșă este pasiunea unică pentru dansul vertical, unde combină o mare capacitate de concentrare cu forța necesară desfășurării activităților artistice la înălțime, atârnat de funii, pânze sau trapez. După ce a asistat la un asemenea spectacol, Corina a decis să participe la un curs pentru amatori. “Totul a început într-o seară, când am intrat într-un bar din tavanul căruia atârna un trapez. Era un local în care clienților li se dădeau reprezentații în timp ce luau masa sau beau o bere. Era fascinant sa vezi așa ceva într-un alt loc decât la circ. Înainte sa ies din bar, nu mi-am putut stăpâni impulsul de-a mă agăța de bara aceea. La scurt timp, mă înscriam la un curs de trapez și pânze pentru amatori”, spune Corina. ”Întâlnirea cu trapezul a fost un pas în căutarea echilibrului personal cu lumea. Nu de puține ori reușești să vezi lucrurile cum trebuie abia cand stai cu capul în jos. Controlul fizic și mental cerut de trapez m-a ajutat să caut disciplina în tot ceea ce fac. La trapez nu-ți poți permite niciun moment de neatenție și nicio mișcare prost calculată. Această senzație de control pe care o ai când ești acolo sus am întâlnit-o, de asemenea, în multe momente cotidiene”, poveșteste Corina Tănăsescu, într-un moment în care viața îi surâde pe toate planurile.