Vasile Cepoi, ministrul Sănătăţii a anunţat, joi, că prin noua lege a sănătăţii ar putea fi introdusă taxă pe fast food şi pe berea cu alcool, întrucât este vorba de o alimentaţie nesănătoasă care creşte morbiditatea pe anumite boli şi, respectiv, de un produs alcoolic.
Banca spaniolă Bankia a fost naționalizată săptămâna trecută din cauza cauza situaţiei grave în care se află.
de Mihaela Florea in data de 10 Februarie, 2010 - 15:05
Fără a fi nevoiţi să dea şpagă, compatrioţii beneficiază de servicii medicale de calitate în Spania. În schimbul contribuţiei la fondul de sănătate, românii se pot interna gratis.
Citeşte şi: „Voi deveni infirmieră la un spital de stat“ O călătorie virtuală prin România dintr-un salon de spital A emigrat pentru a-şi salva copilul bolnav Al doilea transplant de față din Spania a durat 32 de ore --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Tu cum ai fost tratat in spitalele din Spania ? --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Internaţi în spitalele spaniole, mulţi români au fost plăcut surprinşi de condiţiile deosebite pe care le-au întâlnit, de amabilitatea personalului medical şi, nu în ultimul rând, de lipsa ideii de şpagă. „Am stat trei zile în spitalul public din Castellon pentru o operaţie. Parcă nu eram într-un spital, ci într-un hotel dintr-o staţiune balneoclimaterică, venită la tratament", spune Georgiana Chivu (23 de ani). Tânăra povesteşte că nu a fost nevoită să scoată din buzunar niciun eurocent pentru ca cei din spital să-i acorde atenţie, iar serviciile oferite de ei au fost foarte bune: „La internare mi-au dat o cămaşă de noapte, două plicuri cu săpun lichid, două prosoape şi un plic cu apă de gură. Eram două femei în salon. Zilnic, se spălau baia şi salonul, se punea altă lenjerie de pat, îmi aduceau altă cămaşă şi prosoape şi-mi schimbau bandajele. Aveam un fel de walkie-talkie prin care chemam asistenta. Mâncarea era bună, iar a doua zi de la internare mi-au dat un formular în care bifam ce vreau să mănânc în ziua respectivă". „Niciun buchet de flori nu au vrut" Georgiana spune că nu a fost niciun moment în care vreo persoană din spital să-i vorbească răstit, nerespectuos sau să o jignească şi niciun angajat nu i-a făcut vreo aluzie despre vreun „plic". Pentru că Georgiana lucrează şi cotizează lunar la serviciile sociale, nu a trebuit să plătească nimic pentru asistenţa medicală oferită, însă a primit, cu titlu informativ, o factură cu costurile spitalizării şi ale operaţiei - 1.400 de euro. La 15 ianuarie, Laura Bercea (33 de ani), originară din Moreni (judeţul Dâmboviţa), a născut un băieţel la Spitalul „Puerta de Hierro" din Majadahonda (Comunitatea Madrid). Medicii şi asistentele i-au acordat mamei şi copilului său o atenţie deosebită. „Nu există termen de comparaţie între Spania şi România. Şpagă? Hm! Niciun buchet de flori nu au vrut", spune Laura. Cât plăteşte un salariat pentru sănătate? Pentru fiecare angajat din Spania se opreşte din salariu între 29,3% şi 35,3%, bani care ajung la fondul de sănătate. Salariul mediu brut din Spania este de 1.790 de euro, ceea ce înseamnă că valoarea medie a contribuţiei la bugetul sănătăţii ajunge la aproape 631 de euro lunar pentru un angajat. În România, contribuţia pentru sănătate este de 10,7% din retribuţia lunară. La un salariu mediu brut de 1.767 de lei (aproape 430 de euro), rezultă o contribuţie lunară medie de 46 de euro, adică de aproape 14 ori mai mică decât în Spania. ; (Au contribuit Adrian Dinu, Madrid şi Aura Bolboaşă) Îngrijire medicală la nivel avansat Autorităţile locale la nivel de regiuni din Italia decid în mod autonom cât să aloce din salarii pentru sănătate. Procentul este în jur de 10% pe întreg teritoriul Italiei şi este plătit în întregime de angajator. Un alt procent din salariu, aproximativ 13%, este reţinut în contul asigurării pentru boli profesionale şi accidente de muncă. În Italia, angajaţii plătesc o taxă în plus pentru serviciile medicale Toti cetăţenii italieni pot beneficia de Serviciul Sanitar Naţional, apelând la structurile sanitare publice şi la cele private care au încheiat un acord cu cei care administrează asigurările de sănătate. În plus faţă de sumele plătite de angajator şi de angajat pentru sănătate, fiecare cetăţean care beneficiază de servicii medicale trebuie să achite o taxă. De exemplu, la Torino, taxa este de 36 de euro pentru o radiografie, 32 de euro pentru o ecografie abdominală şi 19 euro pentru analizele de sânge. Taxa diferă în funcţie de serviciul medical solicitat şi de regiune şi e plătită de persoanele cu vârste cuprinse între 6 şi 65 de ani, care au un venit brut mai mare de 36.000 de euro pe an. Şi cetăţenii străini cu rezidenţă în Italia şi cu un venit de minimum 5.061 de euro pe an pot beneficia de îngrijire medicală prin Sistemul Sanitar Naţional. Centre pentru străini Cei care nu îndeplinesc aceste cerinţe primesc asistenţă sanitară prin centrele care se ocupă de străinii fără documente sau prin asociaţii de voluntari. Oricine apelează la secţia de urgenţă a unui spital primeşte asistenţă medicală gratuită. Italia se află la un nivel extrem de avansat în ceea ce priveşte îngrijirea sanitară. Nimeni nu este lăsat fără asistenţă, persoanele sunt tratate cu respect în spitale, indiferent de etnie, sex sau statut social, iar obiceiul de a mulţumi doctorului cu „o mică atenţie" este inexistent. Unii pacienţi din alte ţări încearcă să dea şpagă, dar sunt refuzaţi categoric de medici. Sistemul sanitar spaniol, printre cele mai bune din lume Un studiu realizat, în urmă cu doi ani, de către specialiştii americani ai Institutului Cato, publicat de prestigioasul săptămânal „The Economist”, şi care analiza sistemele sanitare ale statelor lumii, plasează Spania în topul ţărilor în care populaţia are acees la cele mai bune servicii medicale. În urma centralizării datelor obținute, clasamentul este următorul: 1. Franța 2. Italia 3. Spania 4. Japonia 5. Norvegia 6. Portugalia 7. Grecia 8. Marea Britanie 9. Elveția 10. Germania Sistemul sanitar spaniol are şi el neajunsurile sale Sistemul public de sănătate spaniol este unul dintre cele mai centralizate din lume. Pacienții nu pot alege spitalul în care se vor trata și există liste lungi de așteptare. Din acest motiv, 12% din populație are polițe private de asigurare medicală. Pe lista întocmită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Spania se află pe locul al șaptelea, însă pe lista institutului american s-a poziționat pe locul secund, datorită aprecierii sale de către utilizatorii săi, adică de către populația țării. Procentul populației care are asigurare medicală: 98,7% Sistemul spaniol de sănătate, deși centralizat, este distribuit pe comunități autonome, calitatea și costul serviciilor diferind de la o regiune la alta. Guvernul central alocă fonduri fiecărei comunități, în funcție de numărul populației acesteia. Aproximativ 12% din populația Spaniei beneficiază de o asigurare medicală privată, procentul acesteia crescând până la 25% în orașe precum Madrid și Barcelona. Din cauza salariilor mici ale personalului medical, în Spania există o medie redusă de medici și asistente la mia de locuitori, chiar printre cele mai scăzute din țările dezvoltate. Spaniolii nu își pot alege medicul personal, acesta fiind desemnat în funcție de circumscripția căreia îi aparține pacientul. Fiecare persoană are un medic de familie, care face trimiterile către specialist, în caz de nevoie. Pacienții nu pot schimba medicul de familie, decât dacă au o asigurare medicală privată. Pentru a evita lungile liste de așteptare sau pentru a schimba medicul, mulți dintre spanioli își schimbă adresele și se duc la alte clinici. Există puține servicii medicale compensate, cu excepția medicamentelor Listele de așteptare sunt o adevărată problemă a sistemului medical spaniol. În medie, un pacient trebuie să aștepte 65 de zile pentru a fi primit la consultație, dacă nu este vorba de o urgență. Pentru operații, timpul crește până la 123 de zile, dacă e vorba de o intervenție mai complicată. Perioada de refacere și de convalescență nu este acoperită de sistemul medical de stat. Clasamentul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a realizat, în anul 2000, ultimul clasament general al sistemelor de sănătate din lume. Acesta plasa Spania pe locul al șaptelea, în timp ce România se afla pe poziția a 99-a, după țări ca Fiji, Panama, Nauru sau Benin. În prezent, OMS nu mai publică astfel de clasamente complexe, din cauza dificilelor operațiuni de colectare a datelor. Poziție Țară 1 Franța 2 Italia 3 San Marino 4 Andorra 5 Malta 6 Singapore 7 Spania 8 Oman 9 Austria 10 Japonia 11 Norvegia 12 Portugalia 13 Monaco 14 Grecia 15 Islanda 16 Luxemburg 17 Olanda 18 Maria Britanie 19 Irlanda 20 Elveția 21 Belgia 22 Columbia 23 Suedia 24 Cipru 25 Germania 26 Arabia Saudită 27 Emiratele Arabe Unite 28 Israel 29 Maroc 30 Canada 31 Finlanda 32 Australia 33 Chile 34 Danemarca 35 Dominica 36 Costa Rica 37 Statele Unite ale Americii 38 Slovenia 39 Cuba 40 Brunei 41 Noua Zeelandă 42 Bahrein 43 Croația 44 Qatar 45 Kuweit 46 Barbados 47 Thailanda 48 Republica Cehă 49 Malaezia 50 Polonia 51 Republica Dominicană 52 Tunisia 53 Jamaica 54 Venezuela 55 Albania 56 Seychelles 57 Paraguay 58 Coreea de Sud 59 Senegal 60 Filipine 61 Mexic 62 Slovacia 63 Egipt 64 Kazakhstan 65 Uruguay 66 Ungaria 67 Trinidad Tobago 68 Saint Lucia 69 Belize 70 Turcia 71 Nicaragua 72 Belarus 73 Lituania 74 Saint Vincent 75 Argentina 76 Sri Lanka 77 Estonia 78 Guatemala 79 Ucraina 80 Insulele Solomon 81 Algeria 82 Palau 83 Iordania 84 Insulele Mauritius 85 Granada 86 Antigua şi Barbuda 87 Libia 88 Bangladesh 89 Macedonia 90 Bosnia-Herzegovina 91 Liban 92 Indonezia 93 Iran 94 Bahamas 95 Panama 96 Fiji 97 Benin 98 Nauru 99 România| Euro | 4,44 RON | ![]() |
|
| Dolarul SUA | 3,50 RON | ![]() |
|
| Dolarul canadian | 3,45 RON | ![]() |
|
| Francul elvetian | 3,70 RON | ![]() |
|
| Lira sterlina | 5,55 RON | ![]() |
|
| 100 Forinti maghiari | 1,50 RON | ![]() |