Filipescu, de la fundaş în naţionala României la tinichigiu auto în Asturias

de Mihai Mateaş in data de 15 Noiembrie, 2011 - 11:53

Fostul internaţional român Iulian Filipescu s-a mutat în Oviedo, în nordul Spaniei, pentru că nu mai suporta căldura Andaluziei. Acum studiază tinichigeria auto, fiind pasionat de recondiţionarea autoturismelor clasice.

"Priveşte-mi mâinile!". Le întoarce pe-o parte şi pe alta, îşi mişcă degetele. "Să văd cum va fi să muncesc cu mâinile. Momentan nu mă văd foarte pregătit, se vede că nu am muncit niciodată cu braţele". Cel care spune asta, vorbind cu un jurnalist de la El Comercio, este Iulian Filipescu, fostul internaţional român. Felipe s-a stabilit în Oviedo, unde s-a apucat să studieze... tinichigeria şi vopsitoria auto. S-a înscris chiar şi la un curs de formare profesională. Fostul fotbalist român are o pasiune din care vrea să facă o meserie: repararea şi întreţinerea autoturismelor. Acelaşi Filipescu, fundaşul care juca alături de Hagi şi Popescu în naţionala României, vrea să devină tinichigiu auto.

Acum s-a îndepărtat de fotbal şi pasiunea sa pentru maşinile clasice l-a trimis din nou în şcoală. Are un Alfa Romei, nu spune ce model, nici câte alte maşini deţine. "Da, am câteva, nu contează ce modele. Am puţine. Un Alfa Romeo şi alte două", spune Felipe. Dă impresia că se referă la maşini puternice, dar nu spune mai multe. Fostul fotbalist se menţine în defensivă, la fel ca atunci când juca la Betis Sevilla în Primera Division.

"Îmi plac maşinile şi vreau să învăţ să le repar. Poate, în viitor, voi deschide o afacere de acest fel. Iar când deschizi o astfel de afacere, trebuie să ai idee despre ceea ce vrei să faci", se justifică Filipescu.

Nu mai suporta soarele Sevillei

Dar cum a ajuns el la Oviedo? În cei cinci ani ca fotbalist în Spania a trăit doar în Sevilla. "Am jucat odată pe vechiul stadion Tartiere, dar nu am cunoscut oraşul, doar hotelul şi stadionul", îşi aminteşte Iulian despre primul său contact cu Oviedo. În oraşul din Asturias a ajuns acum trei ani. "Am ajuns aici pentru şcoala copiilor mei. Am căutat un oraş nici mare, nici mic, care să nu fie în sud, pentru că mult prea cald acolo şi am găsit Oviedo. Ne-a plăcut aici şi am rămas", spune fostul fotbalist. Aşa că atunci când a agăţat ghetele în cui, după ce şi-a încheiat cariera la MSV Duisburg, ştia clar că voia să revină în Spania: "Fiul meu cel mare este spaniol. Mă rog, e român, dar are naţionalitate spaniolă. Era cea mai bună opţiune pentru noi".

Prin Asturias Filipescu trece total neobservat. Fizicul său s-a schimbat de când juca în Primera şi microbiştii aproape nu-l mai recunosc pe stradă. "Nici nu-mi trebuie să mă recunoască", susţine el, deşi adaugă: "Bine, mereu e câte unul măcar, care îşi aduce aminte de mine".

"N-am avut relaţiile necesare pentru a continua în fotbal"

Cum explică şi el, "nu are relaţiile necesare" pentru a continua în lumea fotbalului. "A fost un moment în care mă gândeam să continuu în domeniu, dar lucrurile s-au schimbat", spune el. Chiar şi aşa, Iulian şi-a scos carnetul de antrenor naţional.

Până în luna iunie, Filipescu a fost antrenorul grupei de copii a echipei San Claudio, din Oviedo. "Aveam nevoie de practică pentru titlul de antrenor şi San Claudio era lângă casă. Nu trebuie să începi direct cu Barcelona, sunt foarte puţini care reuşesc asta", spune Iulian, care, modest, susţine că nu i se simte lipsa, oricum.

Nici nu mai citeşte presa sportivă

A jucat de 52 de ori în tricoul naţionalei României, dar spune că este complicat să antrenezi fotbalişti atât de tineri. "Sunt la o vârstă dificilă şi când vii de la un asemenea nivel profesional ai nişte concepte care ţi se par de bază, dar care copiilor nu le sunt cunoscute", explică Filipescu. "Trebuie să ai multă răbdare". De aceea, momentan Felipe a "parcat fotbalul în garaj", alături de mica sa colecţie de maşini. Nici măcar nu mai citeşte presa sportivă. Acum îşi mai cumpără doar reviste auto.

Dorinţa sa este să-şi cumpere o maşină cât mai veche şi să o recondiţioneze, deşi momentan, pentru a practica, e bună orice maşină. Filipescu duce o viaţă liniştită şi relaxată. "De fapt, nimeni nu ştia că sunt aici", mărturiseşte el. "Dacă nu-mi va plăcea să repar maşini, voi face altceva. Momentan învăţ să sudez, să tai cu flexul", spune el.

 

Urmareste-ne si pe: