Şuţ român din Barcelona: "Fac 300 de euro pe zi!"

de Mihai Mateaş in data de 8 August, 2011 - 09:44

Aproape 10.000 de euro pe lună. Aceasta este prada unuia dintre cei 200-250 de hoţi de buzunare care acţionează în metroul din Barcelona. Iar Poliţia nu poate decât să-i amendeze, hoţii cunoscând bine legea.

Hoţii de buzunare români din Barcelona au revenit în atenţia presei spaniole. El Pais a realizat un reportaj cu aceştia, care se laudă cu venituri obţinute din furtul din buzunare de peste 300 de euro pe zi. Valentin Ioniţă este unul dintre ei. Are 38 de ani şi a fost surpriins de poliţiştii catalani Mossos d'Esquadra într-o bancă de lângă staţia de metrou Paralel. Este unul din punctele fierbinţi pentru hoţii de buzunare. Şi el este doar unul dintre ei. În fiecare zi călătoreşte cu metroul în căutare de noi victime. Se simte ca acasă. Poliţia l-a arestat de o mulţime de ori. Ultima oară miercuri, la 16.00 după amiaza. Agenţii deja îl cunosc, îl strigă pe numele mic, scrie cotidianul citat.

200-250 de hoţi de buzunare există în metroul din Barcelona

Persoane ca şi el, hoţi multi-recidivişti, care trăiesc din furtul de portofele, au scos din minţi Barcelona. Poliţia îi arestează, din nou şi din nou, dar continuă să fure. Turiştii sunt victimele preferate. Asta deşi există destui "salvatori" anonimi care merg din vagon în vagon, avertizând lumea. Chiar şi mecanicii metrourilor anunţă la megafon: "Aveţi grijă, tocmai s-au suit hoţii de buzunare în vagon".

Mossos d'Esquadra estimează că sunt între 200 şi 250 de hoţi de buzunare care activează la metrou şi în zonele turistice din oraş, după cum explică inspectorul Ramon Grasa. Unii strâng între 20 şi 30 de arestări. Alţii au trecut prin secţia de poliţie de 150 de ori pe an. Plătesc amenda şi se întorc în stradă.

"Lucrez singur", repetă, cu capul plecat, Ioniţă, cu mâinile în buzunarele bermudelor. Nimeni nu l-a întrebat, dar el insistă. Ultima reformă a Codului Penal, aprobată în decembrie, deschide portiţa aplicării hoţilor care acţionează în grupuri organizate legea pentru grupuri criminale, care prevede chiar şi pedepse cu închisoarea. Iar hoţii ca Ioniţă cunosc legea pe de rost. Furtul fără nimic altceva (a sustrage bunuri evaluate la mai puţin de 400 de euro, fără violenţă, intimidare sau ameninţare), este o contravenţie, care se pedepseşte cu sancţiune administrativă. Şi pe asta se bazează şi ei, pentru a continua.

La trei amenzi contravenţionale pentru furt, un hoţ de buzunare ar trebui să intre la închisoare

"Multi-recidiva este o problemă nerezolvată", afirmă comisarul Joan Miquel Capell, responsabil al Comisariatului General Teritorial de Catalonia. Departamentul de Interne s-a împotmolit în lupta contra hoţilor de buzunare. "Se face tot ceea ce se poate, cu instrumentele existente", susţine Capell. Anul trecut, Poliţia a realizat 28.467 de identificări, 687 de arestări şi 1.687 de denunţuri. Cifre similare anilor anteriori. Procesele la tribunalele de instrucţie din Barcelona au crescut cu 28,5% în 2010 (10.033), faţă de anul anterior (7.802) şi 56% faţă de 2008 (6.406), potrivit decanatului. "Problema fundamentală continuă să fie faptul că tribunalele nu sunt interconectate", se plânge preşedintele Judecătoriei Provinciale din Girona, Fernando Lacaba.

Când un hoţ strânge trei condamnări pentru furt în acelaşi an este infracţiune. Dar pentru asta trebuie să existe un registru unificat, unde să apară aceste date. Registrul Central de Pedepse cuprinde doar condamnările pentru infracţiuni, nu şi pentru contravenţiii. Cei implicaţi în lupta împotriva hoţilor - judecători, procurori, poliţişti şi oameni politici - cer crearea unui registru al contravenţiilor. "Mă îndoiesc că va trece de stadiul de intenţie", susţine magistratul Lacaba. Este sceptic în privinţa creării acestui registru, mai ales "în contextul crizei în care ne aflăm". Procurorul superior al Cataloniei, Teresa Compte, a anunţat, într-un interviu acordat Europa Press, că registrul ar putea fi gata până la sfârşitul anului. Înainte de asta, ministrul Justiţiei, Antonio Caamano, a promis în luna mai a anului trecut că va avea pregătită baza de date a contravenţiilor acumulate de hoţii din Barcelona până în această vară.

Turiştii jefuiţi nu rămân în Spania suficient pentru a se prezenta la tribunal

Până una alta, registrul nu există. Şi asta îi ajută în practică pe cei ca Stoica Alexandru Cristian, de 21 de ani, care fură liniştiţi în metroul din Barcelona. Mossos d'Esquadra îl reţine în secţia din Plaza Catalonia pentru că justiţia îl caută pentru că nu a plătit o amendă administrativă. Alexandru spune că a început să fure la 8 ani, când a murit mama sa. "Pentru a putea mânca", se justifică el. Are 9 luni în Spania, unde a venit după ce a ieşit din închisoare din România. "Pentru furtul unei maşini", povesteşte. Mai întâi s-a dus la Madrid şi apoi s-a mutat la Barcelona, unde cu aptitudinile lui şi cu dexteritatea sa îi uşurează de bani pe turişti. "Aşa", spune, arătând, cu degetele, cum sustrage portofelele din buzunare sau genţi.

"Cum îi jefuiesc pe turişti, victima se întoarce în ţara sa şi nu se mai prezintă la tribunal", se plânge comisarul Capell. "Instrumentele sunt perfectibile. Trebuie adaptat procesul penal la secolul XXI", susţine el şi dă exemplul declaraţiilor prin videoconferinţă, care se aplică foarte puţin. Capell cere o luptă coordonată, unde, pe lângă poliţişti, judecători şi procurori, să participe şi cetăţenii, operatorii turistici şi companiile de autobuze. Insistă pe verbul "descuraja". "Amenzile nu-i descurajează pe hoţi. Pedeapsa cu închisoarea, da!"

"Unii hoţi de buzunare din Estul Europei sunt blonzi şi par turişti. Cum să-i recunoşti?"

"Ar fi mai efectivă dispariţia diferenţei dintre furt şi tâlhărie. În loc de a pune interesul valorii lucrului furat, ar trebui să fie pus accentul pe faptul că se însuşesc lucruri ce nu le aparţin", susţine magistratul Lacaba, în acord cu ce spune şi comisarul Capell. Totuşi, Lacaba este contra pedepselor cu închisoarea pentru hoţii de buzunare. "O opţiune ar putea fi măsurile alternative, precum munca în folosul comunităţii. Dacă nu se îndeplineşte, atunci hoţul ştie că poate ajunge la închisoare", susţine acesta. "Trebuie doar să te uiţi prin legislaţie. Găseşti amenzi, muncă în folosul comunităţii, cursuri de formare, obligaţia de a fi localizabil în anumite circumstanţe... Abia la final apare pedeapsa cu închisoarea", se alătură dezbaterii şi Jose Luis Diez Ripolles, şeful de catedră de Drept Penal al Universităţii din Malaga.

Într-o după amiază, Mossos d'Esquadra care muncesc în metrou au arestat şase persoane şi au prins în flagrant delict o a şaptea. Presiunea poliţiei începe să aibă efect. Dar Mossos se îndoiesc de faptul că hoţii de buzunare vor dispărea de la metrou. "I-aţi văzut pe ăştia?", avertizează un agent de sosirea unui grup de "şuţi" blonzi, pe care poliţiştii i-au detectat la metrou. "Sunt din Est şi par a fi turişti. Pe ei e aproape imposibil să-i recunoşti".

 

Urmareste-ne si pe: