"La Atena ard străzile, la Bucureşti nimic nu tulbură liniştea bulevardelor"

de Mihai Mateaş in data de 28 Iunie, 2011 - 14:15

Agenţia spaniolă EFE face o comparaţie între situaţia României şi cea a Greciei, mirându-se că, deşi reformele Guvernului României au fost mai dure decât cele ale Greciei, cei care se revoltă sunt elenii, în timp ce românii stau liniştiţi în case.

În timp ce străzile din Atena ard şi Europa aşteaptă ca Parlamentul grec să ajute UE să-i ajute pe greci, Bucureştiul trăieşte o altă vară liniştită, fără proteste pe străzi, în ciuda faptului că guvernul a aplicat cele mai dure reforme care se cunosc, scrie agenţia spaniolă de ştiri EFE, într-un reportaj intitulat "Resemnarea românilor în faţa tăierilor, cealaltă faţă a monedei greceşti".

Calmul bulevardelor din capitala României abia dacă a fost tulburat în ultimii doi ani, în care Guvernul a aplicat cele mai drastice reduceri şi tăieri din Europa pentru a-şi îndeplini angajamentele faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi a evita colapsul ţării.

În primăvara anului 2009, preşedintele român Traian Băsescu a anunţat contractarea unui credit internaţional de la FMI, Uniunea Europeană (UE) şi Banca Mondială (BM), în valoare de 20 de miliarde de euro. Împrumutul, cu durata de doi ani, a fost calificat de preşedintele României ca o "centură de siguuranţă" în faţa unei posibile "deteriorări rapide" a economiei.

"Centura de siguranţă care i-a obligat pe români să strângă cureaua"

Dar centura de siguranţă a obligat poporul român să strângă cureaua pentru a îndeplini condiţiile de austeritate bugeteară ale FMI, pentru a corecta excesele din perioadele precedente şi a evita falimentul Statului. Angajându-se să menţină deficitul public sub 6,8% în 2010, Băsescu a anunţat în mai, anul trecut, durele măsuri pentru a îndeplini acest angajament.

Într-o ţară în care pensia minimă nu ajunge la 100 de euro, pensiile trebuiau tăiate cu 15%, în timp ce anul trecut în Grecia pensia medie a fost redusă doar cu 10%, tăindu-se cele două "plăţi extra" anuale.

Salariile funcţionarilor români, ale căror medie se situa în jurul a 500 de euro pe lună, urmau să fie reduse cu 25%, într-un an pe care România îl încheia cu 8% inflaţie, de trei ori peste media europeană.

Tribunalul Constituţional român a respins tăierea pensiilor, iar Guvernul a găsit o alternativă pentru a completa "reforma": creşterea TVA-ului cu cinci puncte, de la 19% la 24%.

În Grecia, funcţionarii au pierdut anul trecut cele două salarii extra, care reprezentau 12% din salariul lor anual, iar în acest an se aşteaptă la noi tăieri, a căror valoare încă nu a fost stabilită.

Creşterea TVA-ului, decisă la Atena, a fost de patru puncte procentuale, de la 19% la 23%.

Nu există o "conştiinţă naţională" în România

"România este singura ţară din lume în care populaţiei i-a fost pusă în cârcă toată politica de austeritate", a declarat, pentru EFE, economistul şi fostul ministru Ilie Şerbănescu.

Neliniştea creată de creşterea generală a preţurilor şi tăierilor salariilor a peste un milion de funcţionari este vizibilă încă în conversaţiile din autobuz sau de la cafenea, într-o ţară în care salariul mediu net se situează în jurul sumei de 400 de euro.

Şi, în ciuda a toate astea, cea mai mare manifestaţie a reunit în luna mai din 2010 doar 50.000 de persoane, iar iarna dură a trimis înapoi în case câteva mii de cetăţeni care aveau chef de protestat şi care nu au mai ieşit apoi.

Pentru fostul ministru Şerbănescu, este vorba de "lipsa unei conştiinţe naţionale". Contează, totodată, şi cei peste 40 de ani de dictatură comunistă, care a eliminat orice posibilitate de protest organizat şi public, iar anticomunismul continuă să fie principalul motiv al unei societăţi civile bolnave, care nu trăieşte în cel mai bun moment al său.

"În Grecia, capitalismul a menţinut viu apetitul grecilor pentru revoluţii"

Mai mult de 20 de ani de la căderea lui Nicolae Ceauşescu, singura tradiţie vie de protest în România este a dreptei, contra corupţiei şi moştenitorilor comunismului. Nu ar trebui să mire, însă, că nu se poate apela la această tradiţie, dat fiind că guvernul este de dreapta iar FMI-ul e văzut ca braţul secular al liberalismului economic.

Când s-a făcut la Yalta împărţirea Europei, România era una din ţările cele mai conservatoare şi pro-occidentale, în timp ce Grecia era una din puterile revoluţionare ale continentului, scufundată într-un crunt război civil imediat după al doilea Război Mondial.

România a căzut de partea sovietică a cortinei de fier şi Grecia a rămas de partea puterilor capitaliste. Un paradox, care la peste jumătate de secol distanţă, face ca românii să protesteze mai puţin ca niciodată, iar capitalismul să menţină sănătatea spiritului revoluţionar al grecilor.
 

Urmareste-ne si pe: