Cine-i apără pe românii din Spania de atacurile rasiste şi xenofobe?

de Mihai Mateaş in data de 12 Aprilie, 2011 - 13:52

După declaraţiile cu iz xenofob ale preşedintelui Dezvoltării Turismului, din Mallorca, Pedro Iriondo, care a jignit mai multe comunităţi de străini, asociaţiile imigranţilor uruguayeni, argentinieni şi columbieni au reacţionat. În schimb, niciuna din cele cinci asociaţii româneşti din Baleare nu a avut vreo reacţie.

Declaraţiile Preşedintelui Dezvoltării Turismului din Mallorca, Pedro Iriondo, la Forumul Turismului, din Baleare, de săptămâna trecută, i-au adus acestuia nenumărate critici şi replici pe măsură, de la mai toate părţile "atacate", cu excepţia românilor. Singurul care a luat atitudine în faţa remarcilor lui Iriondo a fost preşedintele Comisiei Parlamentare a Comunităţilor de Români din afara graniţelor, deputatul William Brînză, aflat în vizită oficială în Spania. Românii, o plagă. Sudamericanii şi africanii, "doar" angajaţi necalificaţi "Cum să revină turiştii în Palma, când aici dau peste alba-neagra, prostituţie, români şi maseuri pe plaje?", s-a revoltat Pedro Iriondo săptămâna trecută, la Forumul Turismului. "Cum pot să vândă angajaţii din turism africani şi sudamericani Mallorca străinilor. Ce ştiu ei despre Mallorca? Pe vremea mea eram numai angajaţi spanioli, din Mallorca", a aruncat săgeţi otrăvite Iriondo şi spre alte categorii de imigranţi. Preşedintele Dezvoltării Turismului din Mallorca are un dinte şi împotriva companiilor aeriene low-cost, care operează în Baleare. "Companiile low-cost nu ne aduc turişti de calitate. Englezii şi străinii care ar organiza congrese nu o fac pentru că nu vor să călătorească astfel, cu aceste companii aviatice", a tunat Iriondo. Primul răspuns l-a primit chiar din partea unuia dintre participanţii de vază la Forumul Turismului, la câteva minute distanţă. "Eu sunt imigrant şi fiu de imigranţi şi cunosc Mallorca mult mai bine decât mulţi alţi mallorquini. Majoritatea prietenilor mei, născuţi aici, au învăţat de la mine ce înseamnă de fapt Mallorca. Asta nu este o chestiune de unde te-ai născut, ci de oportunitate. Dacă ei (imigranţii n.r.) vor avea aceste oportunităţi, vor iubi Mallorca", a spus Carlos Almoguera, vicepreşedintele Asociaţiei Agenţiilor de Voiaj din Baleare. Uruguayenii, argentinienii şi columbienii au reacţionat Preşedintele Guvernului Regional din Baleare, Francesc Antich, i-a cerut demisia lui Pedro Iriondo pentru declaraţiile făcute, iar multe din asociaţiile de imigranţi din regiune au criticat discursul preşedintelui Dezvoltării Turismului din Mallorca. În decurs de câteva zile, diversele asociaţii ale imigranţilor sudamericani au reacţionat. "Nişte declaraţii indignante şi nelalocul lor. Mi se pare surprinzător că o persoană cu o funcţie atât de importantă în turism să nu aibă o mentalitate mai deschisă. Un ospătar, indiferent de unde este, nu 'vinde' insula. Ei, cei din Turism, trebuie să facă asta, nu ospătarii", a declarat Esther Sosa, preşedinta Asociaţiei Uruguayenilor din Baleare, care i-a răspuns, apoi, cu aceeaşi monedă lui Iriondo: "Poate că dânsul nu are pregătirea necesară să 'vândă' insula turiştilor". Hector Marano, reprezentantul Caselor Regionale din Argentina în Baleare, a mers pe aceeaşi linie. "Sunt nişte declaraţii nefericite şi noi, cei din opinia publică, suntem de părere că sunt şi inoportune. Nu se poate pune în cârva unui străin 'vânzarea' insulei către turişti. Nu ştiu cum a putut spune una ca asta", a spus Marano. Norbey Andrade, preşedinta Asociaţiei Columbienilor din Baleare, a calificat declaraţiile oficialului din Palma ca fiind "defazate". "Sunt mulţi imigranţi care, având aici familie, copii născuţi aici şi crescuţi în Baleare, au învăţat toate locurile acestei insule şi toate obiceiurile locului. Am ajuns să iubim Mallorca la fel ca mallorquinii", a mai spus Andrade. Asociaţiile româneşti, "fictive", "fără activitate", "există doar cu numele" Adevarul.es a încercat să ia o reacţie şi din partea asociaţiilor româneşti din Mallorca. Sunt nu mai puţin de trei astfel de asociaţii pe insulă: Asociaţia Românilor din Mallorca, Asociaţia "Noi Suntem Români" din Mallorca şi Asociaţia Culturală "Dacia". Asta fără să mai punem la socoteală alte două asociaţii româneşti în provincie, Asociaţia Românilor din Ibiza şi Asociaţia Românilor din Menorca. Cinci asociaţii româneşti, aşadar, într-o provincie cu 1 milion de locuitori în total, Arhipeleagul Baleare şi în care trăiesc, potrivit Institutului Naţional de Statistică al Spaniei, 12.594 de cetăţeni români. Prima dintre asociaţii, neafiliată la FEDROM (Federaţia Asociaţiilor Românilor din Spania), este singura cu un număr de telefon disponibil. Ne-a răspuns domnul Sergiu Alexandru Radu. "Asociaţia noastră a rămas mai mult cu numele şi cu câteva numere de telefon 'agăţate' pe Internt. Din păcate, ne lipseşte sprijinul pentru a avea o activitate constantă. Sprijinul social, nu material. Românul e foarte individualist. 'Eu nu pot să vin, să mă implic, eu trebuie să mă duc să muncesc'. Aşa ni se spune. Poate doar bulgarii sunt mai individualişti ca noi în Spania. Am rămas mai mult un fel de asociaţie fictivă, la fel ca şi celelalte din Mallorca", ne spune domnul Radu, care nici măcar nu era la curent cu declaraţiile defăimătoare ale lui Iriondo la adresa românilor: "Nu ştiam de ele, o să mă uit şi eu azi, o să citesc presa. Îmi pare rău că nu vă pot ajuta". Brînză: "Incidente izolate, ale unor oameni care nu înţeleg că avem aceleaşi drepturi ca şi ei în UE" O declaraţie oficială a acceptat să ofere preşedintele Comisiei Parlamentare a Comunităţilor de Români din afara graniţelor, deputatul William Brînză, aflat în vizită oficială în Spania. "Eu sunt în Spania acum, am fost zilele trecute în Alcala de Henares, Coslada şi Getafe, iar autorităţile spaniole cu care am stat de vorbă acolo au avut numai cuvinte de laudă la adresa românilor. Mă surprinde, însă, să aflu că există astfel de cazuri izolate, de oameni care nu înţeleg că trăim cu toţii într-o Europă unită. Sunt convins, însă, că deşi a acordat acea declaraţie în calitatea oficială, de demnitar al turismului, problema dânsului este una personală, de convieţuire şi nu un punct de vedere oficial al unei regiuni sau a unei întregi provincii. Regret că asemenea persoane, care fac declaraţii dure, dar fără fundament, ajung în posturi publice importante. Comunitatea Europană este pentru toate statele membre, iar România şi-a câştigat dreptul de a fi acolo, la fel cum şi l-a câştigat şi Spania", a declarat Brînză.   Urmareste-ne si pe: