Înainte de a respira aerul ministerial de la Palatul Victoria, Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, a împărţit lumina reflectoarelor cu artişti precum Gerard Depardieu, Alain Delon, dar şi Mihaela Runceanu sau, mai recent, Laura Cosoi. Stanoevici are acum în grijă relaţia cu românii de peste graniţă, iar experienţa sa în domeniu constă în 20 de ani de actorie în afara ţării.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan, implicat într-un scandal politico-financiar, a ameninţat cu interzicerea YouTube şi Facebook în Turcia după alegerile municipale din 30 martie, într-un interviu difuzat joi seara, relatează AFP.
Victor Ianukovici, preşedintele demis al Ucrainei, a susţinut o declaraţie de presă, vineri, din oraşul Rostov-on-Don, situat în sudul Rusiei, în apropiere de Marea Azov. Ianukovici a atras atenţia că el „nu a fost răsturnat” sau „alungat” din ţară şi că puterea în Ucraina a fost preluată de un grup minoritar de pro-fascişti.
UPDATE 15.00 Declaraţiile preşedintelui demis al Ucrainei, Viktor Ianukovici, la conferinţa de presă susţinută în oraşul Rostov-on-Don, situat în sudul Rusiei, în apropiere de Marea Azov:
Este vremea să anunţ decizia mea de a lupta pentru viitorul Ucrainei împotriva celor care se folosesc de terorare pentru a prelua puterea.
Nimeni nu m-a demis. Eu am fost forţat să plec din Ucraina din cauza ameninţărilor primite la adresa vieţii mele şi a rudelor mele.
Puterea în Ucraina a fost preluată de tineri pro-fascişti, de nationalişti care reprezinta o minoritate a populaţiei ucrainene.
Soluţia pentru ieşirea din această situaţie? Aplicarea acordului semnat cu liderii opoziţie. Acordul a fost controversat, dar a fost totuşi semnat şi de liderii opoziţiei, alături de ministrii de Externe din trei ţări. Era o decizie critică la acel moment, elementele extremiste prezente în Maidan şi alte regiuni ar fi trebuit să predea armele, dar acest lucru nu a fost realizat. Kievul a fost inundat cu arme, de protestatari care au început pogromuri, au început să distrugă case, biserici. Civili nevinovaţi au suferit. Oamenii au fost jefuiţi şi bătuţi în stradă şi asta se iîntâmplă încă şi acum.
Actele de violenţă comise în Ucraine, cazurile de deces, toate activitatea de pe Maidan trebuie anchetate, iar toate armele confiscate de a civili. Parlamentul de la Kiev nu conduce acum, ci minoritarii radicali, fascişti din Maidan. Parlamentul de acum este ilegitim.
Este necesară o reformă constituţională până în septembrie 2014, prin care să restabilim atribuţiile preşedintelui, ale parlamentului. Trebuie să organizăm alegeri prezidenţiale în decembrie 2014 şi mai apoi să adoptăm noua Constituţie.
Văd soluţii de rezolvare a crizei, în primul rând prin aplicarea acordului semnat cu liderii opoziţiei. Acordul a fost rupt unilateral. Vestul trebuie să-si asume responsabilitatea pentru asta.
Va fi greu să ieşim din această situaţie. Vremurile turbulente şi morţii de pe Maidan sunt consecinţele crizei politice, sunt rezultatul politicii nesăbuite a Vestului. Dar Ucraina este o tara puternică şi vom ieşi din criză.
Este necesară organizarea unui referendum, la care să supunem la vot mai multe aspecte stabilite anterior cu toate părţile. Trebuie să luăm în considerare toate regiunile Ucrainei.
Întrebat de unul dintre ziariştii prezenţi la conferinţa de presă dacă îi este ruşine pentru ceva anume, Ianukovici a răspuns: „Ruşine? Mai degrabă aş dori să-mi cer scuze pentru veterani, pentru poporul ucrainean pentru ce s-a întâmplat, pentru că nu am avut destulă forţă să menţin stabilitate şi am permis ce se întâmplă acum în ţara noastră”.
Rugat să detalieze fuga sa din Ucraina, Ianukovici a răspuns: Eu nu am fugit nicăieri. Am plecat la Harkov. Când eram în Kiev am fost supus unor tituri de armă automată. Când am ajuns la Harkov, au apărut informaţii că grupuri radicale au ajuns şi acolo. Nu mi-a fost frică, nu este vorba de frică. Dar când am ajuns în Crimeea, am primit telefoane de la membrii familiei care mi-au spus că până şi nepoţii lor au fost puşi pe lista neagră.
Am venit aici să găsesc măcar un refugiu temporar. Mă voi întoarce la Kiev atunci când siguranţa mea şi cea a familiei mele vor fi asigurate. Dar nu am fugit.
Despre o posibilă întâlnire cu Vladimir Putin, liderul de la Kremlin:
Nu m-am întâlnit cu Putin. Am avut o conversaţie telefonică şi am stabilit că ne vom întâlni atunci când situaţia va permite acest lucru
Despre situaţia din Crimeea:
Ce se întâmplă în Crimeea este un răspuns natural la schimbarea de regim de la Kiev, la preluarea controlului de către grupul de radicali, de către banii. Locuitorii Crimeei nu vor să plece capul şi nu se vor supune unui grup restrâns de naţionalişti ucraineni.
Militiile din Crimeea au fost formate de locuitori cu scopul de a-şi apăra familiile, casele, pe ei inşişi. Către populaţia Crimeei care mă aude, îi transmit: Evitaţi orice conflict, orice violenţă! Crimeea trebuie să rămână parte din Ucraina, păstrându-şi bineînţeles larga autonomie.
Despre alegerile prezidenţiale de pe 25 mai:
Nu voi participa la alegerile prezidenţiale, pentru că nu sunt constituţionale. Au fost stabilite de un Parlament şi de un Guvern ilegitime. Nu pot lua parte la ceva ce nu este în concordanţă cu legile Ucrainei.
Despre trupele Bekrut şi despre eliberarea Iuliei Timoşenko:
M-am întâlnit cu cei care sunt membrii Berkut şi le-am cerut scuze. Ei sunt oamenii care au stat în Piaţă fără arme, care ne-au protejat în faţa cocktailurilor Molotov şi au luat loviturile destinate nouă, oficialilor. Vreau să-mi cer din nou iertare în faţa lor. Sunt nevinovaţi.
Nu ştiu care va fi destinul lui Timoşenko. Nu ştiu dacă va avea vreun viitor politic. Poporul ucrainean va da acest răspuns. Eliberarea ei este o problemă care trebuie analizată din punct de vedere legal, să evaluăm motivele pentru care a fost eliberată. Eu nu i-am dorit niciodată răul, nu am niciun fel de resentimente faţă de ea, dar acordul semnat de ea cu Rusia a adus pierderi de 20 de miliarde (de dolari, n.r.) pentru Ucraina, iar asta este o povară pentru poporul ucrainean. (Iulia Timoşenko a fost condamnată în 2011 la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere, după ce, în calitatea de prim-ministru, a semnat acorduri în domeniul gazelor cu Rusia considerate dezavantajoase pentru statul ucrainean, n.r.)
Despre legitimitatea funcţiei de preşedinte al Ucrainei pe care şi-o invocă Ianukovici:
Există acte şi fapte. Legile au fost trecute prin forţă de Parlament, de Guvern, de sâmbătă încoace. Eu nu le-am semnat, nu am promulgat legile, deci nu au cum să fie puse în aplicare. Nu am fost îndepărtat şi nici obligat să plec de la preşedinţie în baza unor norme constituţionale.
Despre rolul Rusiei în criza ucraineană:
Ucraina a fost întotdeauna un partener strategic al Rusiei, din motive economice, legaturi istorice. Cred că Rusia va actiona şi, din câte ştiu caracterul lui Vladimir Putin, sunt surprins de ce a fost aşa reţinut, de ce a păstrat tăcerea. Aceasta e o mare întrebare. Trebuie să păstrăm parteneriatele încheiate cu Rusia.
Între Rusia, Ucraina şi Uniunea Europeană trebuie să existe o cooperare trilaterală. Şi noi ne-am oferit să cooperăm. Comerţul cu Rusia valorează 60 de miliarde de dolari. În doar 18 luni am pierdut 15 miliarde din cauza discuţiilor tensionate. Situaţia economică, precum şi dificultatea în implementarea standardelor şi a cerinţelor europene ne-au determinat să amânăm negocierile cu Uniunea Europeană. UE nici nu ne-a oferit alternative sau despăgubiri pentru pierderile pe care, inevitabil, le-ar fi avut atât economia ţării, cât şi muncitorii ucraineni.
Eu sunt preşedintele legitim al Ucrainei, ales prin vot liber şi democratic de poporul ucrainean. Rămân preşedintele Ucrainei. Odată ce mă voi întâlni cu Putin, îi vor înţelege atitudinea.
Nu ar fi corect să spun ce trebuie să facă Rusia azi. Totuşi, Rusia nu poate rămâne indiferentă, deoparte, la distanţă de destinul unui partener atât de important, unui vecin cum este Ucraina. Nu accept nicio tentativă asupra integrităţii teritoriale, a suveranităţii Ucrainei.
Jurnalişti aşteptând apariţia lui Viktor Ianukovici, într-o sală de conferinţe din oraşul rus Rostov-on-Don