El Pais: „Slujbe de mizerie pentru 2010”

de Adelina Gherman in data de 7 Ianuarie, 2010 - 13:53

Anul 2009 a scos la lumină slujbe de mult uitate sau abandonate pentru că nu erau pe placul celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, iar 2010 le va transforma într-o opţiune pentru ieşirea din criză.

Spania s-a lăsat copleşită de lupta pentru supravieţuire pe piaţa muncii, unde toţi luptă pentru a-şi asigura hrana zilnică, indiferent de compromisurile pe care le presupune acest lucru. Situaţia economică ce s-a impus odată cu venirea crizei, a făcut să apară slujbele „de supravieţuire”, dar şi să ia o amploare deosebită munca la negru.

Dacă media economiei subterane în Europa este de aproximativ 15%, în Spania, aceasta s-ar putea situa cu uşurinţă în jurul valorii de 23% din PIB, adică peste 200 de miliarde de euro.

Situaţia în Comunitatea Valenciană

În cazul Comunităţii Valenciene, una dintre regiunile cele mai afectate de recesiunea economică din Spania, indicele economiei subterane s-ar putea situa în jurul valorii de 20 de miliarde de euro. Deşi pare greu de crezut, oriunde ai întoarce capul, pot răsări exemple cu nemiluita.

De pildă, în porturi, există numeroşi hamali care acceptă să descarce marfă, în schimbul unor cutii cu produse piscicole. Pe stâlpii din oraşe, pe ziduri, se văd tot mai des anunţuri private de căutare a unor locuri de muncă, de cele mai multe ori pentru zugravi sau instalatori, adică tocmai acele meserii rămase pe dinafară, în urma căderii sectorului de construcţii.

Majoritatea dintre aceştia, dacă au norocul să obţină vreo lucrare, vor încasa bani la negru: 400 de euro, pentru zugrăvirea unui apartament de 90 de metri pătraţi.

Şi vânzarea de piese de automobile a luat o mare amploare, la fel ca şi numărul mecanicilor auto care lucrează fără acte în atelierele de reparaţii.

Un ban în plus, pe lângă ce dă statul

Şomerii care caută să îşi rotunjească veniturile, pe lângă indemnizaţia încasată de la stat reprezintă prototipul „B” al muncitorului ilegal. Începând cu 2009, această practică nu mai este pusă doar pe seama imigranţilor, ea răspândindu-se tot mai mult şi printre autohtoni.

Spaniolii au revenit pe câmpuri, la cules de portocale ori prin pieţe, unde vând fructe „low-cost”. Dacă au o bucată de pământ, cultivă acolo cele necesare pentru asigurarea hranei săptămânale. E greu, dar e mai demn decât să caute prin containerele supermarketurilor, la ora închiderii acestora, când marfa pe punct de expirare este eliminată de pe rafturi.

Munca în schimbul produselor piscicole, în porturi, s-a extins şi în Catalunya, detectându-se pentru prima dată în Barcelona. Alţii, împinşi de sărăcie, s-au specializat în colectarea fierului vechi, de pe urma căruia ajung să scoată până la 20 de euro pe zi, la preţul de 20 de eurocenţi kilogramul.

Inventivitatea oamenilor cu venituri insuficiente nu cunoaşte limite şi, pe de-o parte, sunt de înţeles. Pe aeroportul Manises din Valencia, au apărut şoferi care invită turiştii să urce în maşinile lor, pentru a-i duce până la locurile de cazare, cu tarife mult mai convenabile decât cele ale taximetriştilor. La fel se întâmplă şi cu posesorii de furgonete, care îi ajută la căratul mobilelor pe cei care se mută în alte apartamente.

La adăpostul întunericului sau între patru pereţi

„Sărăcia e vizibilă şi noaptea”, a declarat portarul unei discoteci din zona La Ribera. Patronii barurilor şi ai localurilor de noapte caută angajaţi tineri, cărora nu le fac contracte de muncă, aceştia primindu-şi salariile la negru.

Cel mai bine o duc, în aceste vremuri, atelierele de reparaţii, fie ele de pantofi, marochinărie sau de produse electrocasnice. Coafezele şi cosmeticienele reuşesc şi ele să facă un ban în plus, aranjându-şi clientele la domiciliu, la preţuri de ofertă, de trei ori mai mici decât în anii anteriori.

Nici profesorii de limbi străine nu se văd scăpaţi de tentaculele crizei, ei fiind obligaţi să ofere ore particulare cu numai 7 euro. Numai maeştrii de pian sau chitară se mai pot bucura de luxul negocierii preţurilor, chiar şi-aşa sub valoarea investiţiei din timpul anilor de studiu, au arătat reporterii "El Pais".