Cinci arhitecţi români schimbă faţa Kievului

de Vlad Ignat in data de 24 Februarie, 2012 - 12:01

Arhitecţii români vor schimba capitala Ucrainei cu totul, chiar dacă nu au vizitat-o niciodată Fotografii: arhivă personală

Tinerii Vlad, Alexandru, Rozina, Cristina şi Iulian au uimit Europa cu un proiect de proporţii prin care Kievul va fi complet refăcut.

Cei cinci specialişti în frumuseţe urbană din România au pus pe hârtie, în doar două luni, schiţele după care Kievul va fi modificat aproape complet urbanistic şi arhitectural, în următorii 15 ani. Vlad Stoica, Alexandru Tudose, Rozina Dragomir, Cristina Zlota şi Iulian Canov, toţi absolvenţi ai Universităţii „Ion Mincu" din Bucureşti, sub îndrumarea profesorului lor, Gabriel Pascariu, au decis, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, să participe la unul dintre cele mai mari concursuri de urbanism din Europa, denumit „Perlele Dneprului".

Proiectul pentru care au intrat în competiţie a fost unul anunţat de Primăria Kiev. Mai exact, municipalitatea capitalei Ucrainei a scos la concurs găsirea unui concept prin care să fie conservate flora şi fauna din Kiev, recunoscute ca fiind asemănătoare unei microdelte, şi care, totodată, să ofere cea mai bună soluţie de trafic în oraş. Edilii ucraineni au solicitat ca insulele râului Dnepr să fie conservate şi totodată integrate în viaţa oraşului, dar să le ofere locuitorilor şi turiştilor cele mai moderne posibilităţi de transport.

Cei cinci români se află pentru prima dată în faţa unei provocări de acest gen. În competiţie s-au înscris 300 de echipe din toată lumea. Nu mai puţin de 40 au fost selectate în primă fază, iar finaliste au rămas doar opt. Printre acestea a fost şi echipa Wolf House Production, aşa cum şi-au denumit-o specialiştii din Bucureşti.

Transport public cu vaporaşe

La începutul acestui an, municipalitatea Kiev a anunţat echipa românească câştigătoare. Am fost foarte surprinşi când am aflat că suntem selectaţi printre finalişti şi ne-am simţit teribil de mândri când am fost anunţaţi drept câştigători", a precizat Cristina Zlota, specialist în urbanism. „Proiectul s-a vrut o îmbinare între funcţionalitate, pentru locuitori, şi crearea unei infrastructuri, pentru turism. Am insistat pe promovarea monumentelor istorice din Kiev şi pe viitoarele atracţii care sunt prevăzute în diferite zone ale acestor insule", a explicat Vlad Stoica.

Arhitectul a mai precizat că cea mai importantă schimbare pe care au propus-o în cadrul proiectului a fost introducerea unui sistem de transport public pe apă. „«The Blue Line», linia de vaporaşe pe care am gândit-o noi, are rolul de a păstra intact ecosistemul, pe care să-l adaptăm la un sistem modern de transport într-un oraş cosmopolit, aşa cum este Kievul", a mai spus Vlad. O altă soluţie de schimbare a infrastructurii din capitala Ucrainei, propusă de români, a fost delimitarea exactă a rezervaţiilor naturale. „Acum, accesul oamenilor în zonele care ar trebui să fie protejate este liber.

Teren de golf şi club nautic

Edilii ucraineni au dorit o soluţie pentru a conserva şi valorifica fauna şi flora locală, dar şi să-i lase pe locuitori şi pe turişti să se bucure de peisaj. De exemplu, acum sunt locuri în oraş unde oamenii ies la grătar, fără să ţină cont de ecosistemul fragil. Prin proiectul nostru, care se va dezvolta în următorii 15 ani, acest lucru nu se va mai face haotic. Aceste zone vor fi foarte bine determinate", a explicat Cristina.   

Colegul ei de echipă, arhitectul Alexandru Tudose, a subliniat că un alt atu al proiectului câştigător a fost transformarea spaţiilor „moarte" în adevărate baze de agrement. „Am gândit plaje, restaurante, un teren de golf, un amfiteatru şi un club nautic, care vor fi amenajate în tot oraşul. Acestea au atât rol de recreere, cât şi de conştientizare din partea populaţiei asupra importanţei protejării mediului", a spus Alexandru.

20.000 de dolari. Atât au câştigat tinerii români de la Primăria Kiev pentru proiectul „The Blue Line".

N-au vizitat niciodată capitala Ucrainei

Tinerii câştigători au mai povestit pentru „Adevărul" că, în cele două luni în care au realizat planurile pentru viitorul Kiev, nu au fost niciodată în capitala Ucrainei.

Mai mult, niciunul dintre ei nu a văzut vreodată oraşul până să gândească planurile de modernizare a acestuia. „Ne-a ajutat mult faptul că autorităţile de acolo ne-au pus la dispoziţie toată documentaţia urbanistică de care am avut nevoie. Restul a fost doar imaginaţia noastră", a subliniat urbanistul Iulian Canov.

Echipa din România a fost invitată, în următoarea perioadă, la Kiev de către şefii primăriei pentru a discuta în detaliu etapele de implementare a proiectului. „Cred că am avut de câştigat şi prin faptul că am încercat să fim realişti în ceea ce priveşte costurile. Partea frumoasă a proiectului este că fiecare element construit poate fi folosit imediat şi independent de restul.

Astfel că totul se poate finaliza şi într-o perioadă mai lungă de timp, fără să lăsăm impresia unui şantier interminabil în oraş", a completat arhitectul Rozina Dragomir. Echipa de români care a câştigat proiectul la concursul internaţional a fost coordonată de către Gabriel Pascariu, profesor la Universitatea de Urbanism şi Arhitectură „Ion ­Mincu".