Acasă la Simona Halep. Bunicii își amintesc: „Juca tenis de crăpau pereții”

Simona Halep, de 22 de ani, a copilărit în Constanţa, iar verile şi le petrecea uneori la bunicii săi, din Stejaru, judeţul Tulcea, unde juca tenis „până crăpau pereţii“.

Noua stea a tenisului mondial a copilărit în Constanţa, într-o casă modestă, din Piaţa Chiliei, pe care familia ei a cumpărat-o în anul 1990.

În vacanţa de vară, Simona merge deseori la bunici, la ţară. „Juca doar tenis până rupea pereţii“, îşi aminteşte bunica ei, în vârstă de 82 de ani. O cheamă tot Simona, Simona Halep. Când s-a născut viitoarea campioană a tenisului, Stere a ţinut ca fiica sa să poarte numele mamei lui. Numele a devenit acum celebru pe toată planeta.

Bunica Simona îşi aminteşte cu mare drag de copilăria nepoţicii Simona. „O chemam la masă să mănânce, dar nu voia. Se mai certa cu verii ei mai mari, că se băga în joaca lor, dar tot nu se lăsa“, râde bunica atunci când îşi aminteşte de zgâtia de fată.

Regina bunicilor

Acum, sunt tare mândri de ea şi o numesc „regină“, aşa cum au auzit că o numesc jurnaliştii. Cu toate acestea, spun că nepoata lor a rămas aceeaşi fată simplă, cu mult bun simţ, respectuoasă. Câteodată, îi mai ajută şi cu bani. Dar nu asta aşteaptă bunicii de la ea. Sunt mulţumiţi să îşi vadă copiii şi nepoţii fericiţi. „Simona are trei maşini. Două le-a primit şi una şi-a cumpărat-o ea. Le ţine la Bucureşti şi vine acasă când cu una, când cu alta“, spun ei.

Bunicii, deportaţi într-un sat din Tulcea

Simona şi Nicolae Halep trăiesc dintr-o pensie cumulată de 2.000 de lei. Au atâţia bani pentru că au fost deportaţi. Povestea lor e asemănătoare. S-au născut în Grecia, după care au ajuns în Bulgaria. De aici au fost deportaţi în localitatea Stejaru, din Tulcea. Acolo, părinţii lor au pus la cale căsătoria. „Aşa era pe atunci“, îşi amintesc ei. Dar nu au regretat niciodată. S-au plăcut de cum s-au văzut. El avea 18 ani şi ea 19 atunci când s-au căsătorit în anul 1954. După trei ani a venit pe lume Zoiţa, apoi Cheraţa. Au urmat apoi doi băieţi: Stere (tatăl Simonei) şi ultimul Iancu.

Stere a repstectat tradiţia familiei şi le-a pus copiilor numele părinţilor săi: Simona şi Nicolae. A ţinut neapărat să-şi aducă la Constanţa şi părinţii. Aşa se face că în anul 1995 s-au mutat şi ei la Constanţa, la o casă distanţă de casa fiului lor.

Acum, cât timp e plecată familia la Paris, bunicii au grijă de casă. Împreună cu ei locuieşte fratele lui Stere, Iancu, dar şi nepoţii.

Dimciu, noua stea a familiei

Dimciu, verişorul Simonei

Dimciu Halep, verişorul Simonei, are 14 ani şi este înscris la Academia Gheorghe Hagi. A cochetat o perioadă cu tenisul, însă iubirea lui cea mare este fotbalul. Recunoaşte că atunci când a jucat cu verişoara sa tenis a fost bătut la scor mare. Nu îi poartă pică, spune că nu ar fi avut cum să câştige, însă pe terenul de fotbal el este rege.

Deşi joacă fotbal de performanţă doar de cinci ani a obţinut de trei ori titlul de cel mai bun jucător. Îşi doreşte să ajungă să joace la AC Milan. Îi place foarte mult de Denis Alibec, un alt puşti minune care ajucat la Inter Milano.

După meciul de joi, când Simona s-a calificat în finala de la Roland Garros, i-a transmis „Felicitări“. „Nici nu aveam cum să vorbesc mult cu ea“, spune el. Acasă, păstrează o minge de tenis mare, pe care a strâns mai multe autografe de colecţie: Simona Halep, Monica Niculescu şi Ilie Năstase.

Povestea unei campioane

În urmă cu câţiva ani, părinţii Simonei au povestit pentru „Adevărul“ cum a început totul. Simona Halep a intrat pentru prima dată pe terenul de tenis cu o rachetă Junior în mână. Pe terenul respectiv se antrena fratele ei. Ştrengăriţa Simona se plictisea tot urmărindu-şi fratele, iar într-o zi a luat racheta de tenis în mână şi a intrat pe teren.

„Am vrut ca măcar băiatul meu să urmeze sportul. Eu am fost fotbalist la Săgeata Stejarul. Eram atacant. Locuiam la ţară şi părinţii mei nu au avut posibilitatea să mă sprijine“, îşi aminteşte tatăl Simonei. Însă, nu băiatul avea să-i îndeplinească visul, ci fata sa.

Când era mică, Simona era băieţoasă. Părinţii îşi amintesc că nu voia să se joace niciodată cu păpuşile. Mica zgâtie de fată prefera să bată mingea pe stradă, să joace fotbal. „Nu purta fustiţă. Acum nu-i place echipamentul pentru că are fustă“, spune mama sa, Stania Halep.

Casa în care a copilărit Simona

„Racheta de tenis era mai mare decât ea“

Nu a trecut mult până când a fost văzută de profesorul de sport Ion Stan de la Liceul Economic. „Avea cred că vreo patru ani şi jumătate când profesorul mi-a spus: «Aduceţi-o la mine». Avea Simona o rachetă de tenis mai mare decât ea“, îşi aminteşte tatăl.

Antrenamentele la tenis, istovitoare pentru alţi copii de vârsta ei, inclusiv pentru fratele mai mare care a renunţat la scurt timp să mai joace tenis, erau pentru Simona doar o joacă. De mai multe ori pe săptămână, fata mergea însoţită de părinţi la antrenamente. Uneori, avea şi câte două antrenamente pe zi.

Au făcut împrumuturi în bancă

Părinţii au reuşit cu greu să o susţină pe Simona. „Este un sport foarte scump şi nu eşti susţinut de club pentru că nu este un sport de echipă. Numai setul de rachete costă 150 de lei“, au mărturisit părinţii Simonei.

Părinţii au fost nevoiţi să facă împrumuturi în bănci pentru a o ajuta pe Simona să meargă mai departe. „Antrenorul, biletele de avion pentru turnee costă cam 50 - 60.000 de euro pe an“, spune tatăl Simona câştigă foarte puţin şi nu acoperă nici pe departe sumele cheltuite de familie cu pregătirea ei.

Mama sa este casnică, iar tatăl, de profesie tehnician zootehnist, are acum o fabrică de produse lactate în judeţul Constanţa. „Dacă eşti în primele 100 de locuri pe ATP începi să te întreţii singur. Dacă ajungi în primii 50 eşti bogat“, spune tatăl campioanei. O vreme, Simona l-a avut ca antrenor pe profesorul Tonai Firicel, antrenorul lui Victor Hănescu.