Micul românesc a fost scos de UE în afara legii

de Dan Străuţ in data de 20 Februarie, 2014 - 16:56

Carnea de mici nu ar fi atât de pufoasă dacă n-ar avea bicarbonat, dar UE a scos în afara legii exact acest aditiv

Comisia pentru Siguranţă Alimentară a Uniunii Europene a avizat negativ joi, la Bruxelles, lista cu aditivii alimentari permişi pentru consum, pe care se regăseşte şi bicarbonatul folosit în prepararea de mititei.

Pentru preparatorii şi consumatorii de mititei, ziua de 20 februarie 2014 va rămâne în calendar ca joia neagră a micului românesc. Ieri, la Bruxelles, autorităţile europene au respins o listă cu aditivi alimentari permişi în compoziţia diverselor alimente tradiţionale, pe care se afla şi bicarbonatul de sodiu folosit în România la prepararea mititeilor.

Lista respectivă fiind respinsă, se consideră automat că folosirea bicarbonatului de sodiu este ilegală, astfel că micul nostru tradiţional nu va mai putea fi preparat după reţeta cunoscută, decât cu riscuri mari pentru producători.

Vot negativ prin ricoşeu

Ce s-a întâmplat ieri, dar mai ales până ieri, în relaţia noastră cu autorităţile europene aflăm de la Ştefan Pădure, director executiv al Asociaţiei Române a Cărnii.

„Anul trecut, România şi mai multe ţări europene au solicitat, la Bruxelles, acceptarea pe lista cu aditivi permişi a unor ingrediente importante pentru produse care în respectivele ţări sunt tradiţionale (desigur, România a cerut permisiunea necesară pentru bicarbonatul de sodiu din mititei).

Dar există şi unele ţări, cum ar fi Germania, Spania, Olanda, Danemarca, Italia sau Austria, care nu au reuşit să-şi înscrie în lista respectivă ingredientele propuse. Era de aşteptat ca aceste ţări să voteze negativ adoptarea listei, pentru că din punctul lor de vedere este incompletă.

Germania s-a abţinut de la vot, iar Spania a votat contra, astfel că lista nu a trecut şi mai avem de aşteptat până în iunie. Să fim bine înţeleşi, reprezentanţii acestor ţări nu au absolut nimic împotriva micului românesc, dar – pentru că lista respectivă nu cuprinde şi ingredientele solicitate de ei – o resping. Votează negativ împotriva listei, nu împotriva micului, astfel că am ajuns din nou în afara legii. România le-a propus reprezentanţilor acestor ţări să ne susţină acum, urmând să-i susţinem şi noi pe ei la următoarele etape“, a explicat, pentru „Adevărul“, Ştefan Pădure.

El a precizat că în iunie 2013, când micul ieşise de jure în afara legii, soluţia adoptată a fost ca acest produs să fie considerat tradiţional, iar autorităţilor sanitar-veterinare li s-a recomandat să nu dispună controale în vederea depistării de bicarbonat.

„A fost o acceptare tacită a continuării preparării cu bicarbonat, pe care cred că se va merge şi în continuare“, a spus liderul patronal. Mai pe româneşte, micul este în afara legii, dar recomandarea este să nu se sesizeze nimeni pentru a sancţiona acest derapaj.

Românii devorează 22.000 de tone de mici

pe an Potrivit ultimelor estimări oficiale, vânzările de mici din România ajung la suma de 50 de milioane de euro în fiecare an, în 2012 fiind comercializate aproximativ 22.000 de tone de mici. Aşa se face că, în momentul în care cei trei aditivi din majoritatea reţetelor folosite de producători au fost scoşi din legalitate în noua lege europeană, subiectul a devenit controversă naţională.

Specialiştii în domeniul siguranţei alimentare spun că atât de controversatul bicarbonat folosit în pasta de mici este bun, dar numai dacă este folosit pentru a face micii mai pufoşi, nu şi pentru a masca un eventual miros de carne stricată.

O istorie de peste 100 de ani

Povestea micului românesc a început în urmă cu peste 100 de ani, iar de-a lungul timpului preparatul autohton şi-a câştigat popularitatea pe grătarul tuturor românilor. Legenda spune că primul mic a fost mâncat în Centrul Vechi al Capitalei, fiind inventat dintr-o întâmplare.

Un bucătar iscusit din Capitală, Iordache Ionescu, le pregătea clienţilor săi mai multe preparate la grătar. Cârciumarul Ionescu, aşa cum era cunoscut printre clienţii localului, avea o reţetă excepţională de cârnaţi, renumită în tot oraşul, care a stat la baza micului din zilele noastre, explică istoricul Dan Falcan.

Într-o zi, cârciumarul muncea de zor la cârnaţii pregătiţi la grătar, dar maţele în care învelea carnea tocată s-au terminat. Văzând că cererile la cârnaţi sunt din ce în ce mai multe, Iordache Ionescu a luat o bucată din „aluatul cârnatului“ şi a pus-o pe grătar fără niciun fel de maţ. Primul care a gustat invenţia cârciumarului a rămas impresionat de gustul „mititelui“, iar noul produs s-a transformat în vedeta localului din centrul oraşului.

Încet-încet, pe majoritatea grătarelor din cârciumile şi localurile bucureştene se aflau mititei, iar oamenii păreau fascinaţi de gustul noului produs. „Înainte de al Doilea Război Mondial, la aproape orice colţ de stradă există o bodegă în care se serveau mici“ , povesteşte Dan Falcan.

În versiunea turcească, micul are 400 de ani

Moghazehi Mehrzad, unul dintre pasionaţii artei culinare, are o altă părere despre originea micului şi spune că ştie legenda lui Iordache, dar crede că micul nu este un produs tradiţional românesc, ci vine din Turcia de acum 300, 400 de ani. Bărbatul spune că potrivit legendei lui Iordache, micii ar avea o istorie prea scurtă.

Moghazehi povesteşte că micul este de fapt un kebap, preparat cu ajutorul a numeroase condimente şi ierburi aromate. „Din reţeta originală de mici fac parte chimenul şi ienibaharul, condimente folosite foarte des de turci, fiind adaptată de fiecare zonă după gusturile şi obiceiurile culinare“ , precizează acesta. * Articol realizat cu sprijinul reţelei de corspondenţi locali „Adevărul“