Negocieri secrete: 3.000 de mujahedini iranieni, dislocați în România

de Sebastian Zachmann in data de 21 Februarie, 2014 - 12:24

Mujahedinii dislocaţi în tabăra din Irak sunt bine înarmaţi

Reprezentanţii unui grup de 3.000 de mujahedini iranieni opozanţi ai regimului de la Teheran, refugiaţi acum într-o tabără din Irak, încearcă să convingă Guvernul de la Bucureşti să accepte transferul acestora pe teritoriul României.

Guvernul României negociază relocarea pe teritoriul ţării noastre a unui grup de 3.000 de mujahedini iranieni (luptători care se opun statului religios de la Teheran), au declarat pentru „Adevărul” surse diplomatice. Aceşti mujahedini sunt membri ai unei organizaţii controversate, numite „Mojahadin-e Khalq“ (MEK), ce reprezintă opoziţia la regimul islamic din Iran.

Mujahedinii iranieni îşi au acum tabăra pe teritoriul statului vecin, Irak, într-o fostă tabără militară a SUA, numită Camp Liberty, din apropiere de Bagdad, dar îşi doresc să vină în România din cauza insecurităţii din zonă. Aceleaşi surse diplomatice ne-au declarat că unul din scopurile vizitei la Bucureşti a Victoriei Nuland, adjunctul secretarului de stat al SUA, a fost tocmai problema mujahedinilor.

De altfel, premierul Victor Ponta a confirmat, după ce Nuland a părăsit Bucureştiul la mijlocul lunii ianuarie, că vizita emisarului american a avut şi un scop secret. „Era o vizită stabilită deja. Eu ştiam care este subiectul principal, e un subiect important în relaţia România - SUA, e un subiect confidenţial şi asupra căruia nu putem da detalii“, spunea Ponta, enigmatic. Potrivit surselor noastre, Victoria Nuland a făcut lobby pentru ca ţara noastră să-i primească pe iranieniii din gruparea MEK.

VIZITA MEK LA BUCUREŞTI

Tot în acest sens, doi soli ai grupării MEK (inclusă pe lista organizaţiilor teroriste până în 2012 de către SUA), au fost la Bucureşti, în perioada 10-11 februarie, pentru a se întâlni cu o delegaţie a parlamentarilor români. Chiar dacă s-a desfăşurat la Palatul Parlamentului, întâlnirea nu a avut valenţe oficiale. Din partea Legislativului, au fost prezenţi numai aleşi liberali: deputaţii Romeo Nicoară, Elena Uioreanu, Maria Grecea şi senatorul Liviu Titus Paşca.

Aceştia au confirmat întâlnirea, dar vorbesc cu jumătate de gură despre mujahedini, deşi cunosc cazul. „Este adevărat, ne-am întâlnit cu doi reprezentanţi ai MEK, unul din Franţa şi altul din Anglia, dar sunaţi-l pe domnul Nicoară, el vă poate da mai multe informaţii“, a spus, la început, Elena Uioreanu, apoi ne-a oferit mai multe detalii. „Este vorba despre 2.500-3.000 de mujahedini, pe care Iranul i-a expulzat în Irak pentru a nu deveni mai puternici, deoarece ei erau o voce puternică a opoziţiei. Ne-au prezentat situaţia lor, pentru că fac asta în toate ţările europene. Chiar au reuşit să relocheze câţiva mujahedini în Albania şi Germania“, a spus Elena Uioreanu.

Întrebată dacă întâlnirea a avut loc într-o comisie parlamentară, sau a fost o dezbatere publică, Elena Uioreanu a răspuns: „Nu, ne-am întâlnit pe holurile Parlamentului“. Am întrebat-o pe Elena Uioreanu dacă s-a gândit că o simplă întâlnire pe holurile Casei Poporului ar putea duce la un conflict diplomatic. „Nu cred că este vreo problemă. De ce să fie? Nu am făcut nici un demers oficial. Este o problemă publică, nu este niciun secret. Sunt oameni care au venit să vorbească în numele rudelor lor, sunt familiile lor“, a conchis deputatul PNL.

„AM FOST LA CONGRESUL MEK“

Un alt liberal care a participat la discuţii, Liviu Titus Paşca, ne-a redirecţionat rapid spre acelaşi Romeo Nicoară. „Ne-am întâlnit, aşa este, am vorbit cam vreo 40 de minute, dar n-am ajuns la nicio concluzie. Dar Romeo Nicoară vă poate oferi toate datele“, ne-a spus senatorul liberal. L-am căutat pe liderul indicat, Romeo Nicoară. Deputatul PNL a confirmat şi el întâlnirea, ne-a dat detalii despre gruparea care luptă pentru un Iran laic, dar a evitat să spună, concret, că se netezeşte terenul pentru o strămutare a mujahedinilor.

„MEK face parte din Consiliul Naţional al Rezistenţei Iranului Liber. Există 3.000 de mujahedini într-o tabără de lângă Bagdad, care încearcă să plece de acolo ca să scape de teroare. Se află într-o situaţie tragică. Au mai plecat o parte în Canada, Germania, Italia, vreo 200 în Albania. Dar nu putem lua noi o decizie, numai Guvernul poate face asta“, a spus senatorul liberal, care nu crede că cei doi reprezentanţi ai MEK au venit să facă lobby la Bucureşti.

„Nu se pune problema aşa. Oamenii au venit să ne prezinte situaţia, noi ne cunoaştem cu ei“, a mai spus Nicoară. În urma acestor vorbe, desigur, s-a ridicat o întrebare simplă: cum au ajuns nişte parlamentari români să se întreţină cu reprezentanţi ai unei grupări acuzate în trecut de terorism? „Noi ne cunoaştem cu ei din 2011. Ei au cunoştinţe în mai multe state europene, iar noi am ajuns la ei prin intermediul unor iranieni ce locuiesc în România de mai multă vreme. Din 2003, MEK are un Congres Internaţional care se desfăşoară la Paris, unde participă toţi disidenţii iranieni din toată lumea. Am fost şi noi acolo, într-un an“, a mărturisit Nicoară.

Senatorul Liviu Titus Paşca îşi aminteşte mai bine momentul. „Am fost la Paris, în vara lui 2012, la întâlnirea MEK. Nu a fost o delegaţie oficială a Parlamentului României, dar am reprezentat indirect ţara, vă daţi seama. Am ajuns acolo tot prin domnul Nicoară. Ne-am făcut acolo poze cu doamna, a fost foarte plăcut“, rememorează Paşca. Doamna de care vorbea este Maryam Rajavi, liderul MEK, care lupta pentru răsturnarea actualei conduceri a Republicii Islamice a Iranului. Sediul grupării MEK este la Paris.

Cine este MEK

„Mojahadin-e Khalq“ (MEK) este o grupare iraniană de opoziţie armată, care a luat fiinţă la mijlocul anilor ‘60, în timpul regimului autoritar al Şahului Mohamed Reza Pahlavi Ariamer. După debarcarea Şahului, în 1979, mujahedinii s-au opus şi regimului Islamic instaurat de ayatollahul Ali Khomeini, primul lider religios al Iranului. Membrii acesteia sunt organizaţi în jurul unei ideologii de sorginte marxist-leninistă. În 1997, Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a inclus MEK într-o listă a organizaţiilor teroriste, iar ulterior Uniunea Europeană a făcut acelaşi lucru. În 2009, MEK a fost scoasă din această categorie, de către UE, iar în 2012 şi de SUA. În Iran încă este considerată o grupare teroristă, care şi-a trecut în plamares numeroase crime, atât politice, cât şi civile.

Românii pregătesc un comitet

La întâlnirea cu reprezentanţii MEK au participat o mână de parlamentari, însă numărul aleşilor români interesaţi de situaţia din Iran este mult mai mare. Un grup de 67 de parlamentari din ţara noastră a demarat recent o iniţiativă denumită Comitetul Parlamentarilor Români pentru Iranul Liber. În fruntea acestui comitet se află acelaşi Romeo Nicoară. „Nu există oficial acest Comitet, a fost mai mult o idee de a face un grup de susţinători, pornind de la modelul grupurilor de sprijin din Parlamentul European. Parlamentari care sunt de acord cu acest Consiliu Naţional al Iranului Liber, care este adevărata opoziţie din Iranul condus azi de echipa Komenei – Rohani“, a motivat Nicoară. Cei doi lideri de care vorbea Nicoară sunt Ali Khamenei, liderul religios al Iranului, şi Hasan Rohani, preşedintele Iranului, ales cu scandal în vara lui 2013.