Experiment. Comuna dobrogeană care a renunţat la politicieni: transformările reuşite de autorităţi

INDEPENDENŢĂ În judeţul Constanţa, controlat de baronii Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, comuna Peştera, pierdută pe dealurile Dobrogei, a reuşit să se dezvolte cu propriile resurse, făcând opoziţie caracatiţei PSD.

În judeţul Constanţa, confiscat de baronii Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre, comuna Peştera, pierdută pe dealurile Dobrogei, a reuşit să se dezvolte cu propriile resurse, făcând opoziţie caracatiţei PSD. În comuna situată la o distanţă de 57 de kilometri de Constanţa, tăiată de la orice finanţare, politicul nu a mai contat deloc. Primarul, apoi consilierii locali au renunţat, pe rând, la partidele în care erau înscrişi şi au devenit independenţi.   

Valentin Vrabie este primar în Peştera din 2008, fiind ales pe listele PSD. „Am încercat şi eu să obţin finanţare în 2008, 2009, 2010, stând pe la uşile instituţiilor. Am văzut ce greu funcţionează finanţarea şi atunci am mers pe varianta de a îmi crea singur resurse, mai ales că, slavă Domnului, Dobrogea este binecuvântată“, a explicat primarul.

În 2012, Vrabie a câştigat fotoliul de primar ca independent. Consilierii locali au profitat de ordonanţa lui Liviu Dragnea privind traseismul politic şi au devenit independenţi. Unul singur a rămas înregimentat în Partidul Poporului - Dan Diaconescu.   

De 1 aprilie, în acest an, sute de localnici, în frunte cu primarul, au venit în faţa Consiliului Judeţean Constanţa pentru a protesta faţă de refuzul mai-marilor judeţului de a le da fonduri pentru reabilitarea unor drumuri judeţene.   

Comuna vizitată de Traian Băsescu  

Vestea că o comună se poate descurca singură a ajuns până la Traian Băsescu, care a vizitat comuna în 2013 din curiozitate, întrucât citise pe internet că localitatea se autofinanţează. „Am vrut să vin pentru că e în Dobrogea. În al doilea rând, am intrat pe internet şi am văzut că este o comună autofinanţată", a spus Traian Băsescu la Zilele comunei.  

De când a venit în fruntea comunei, primarul Valentin Vrabie şi echipa sa fac minuni după minuni: ridică cele mai moderne şcoli din ţară, reabilitează drumuri, aduc internet gratis în comună, dăruiesc biciclete tuturor copiilor, ajută tinerii căsătoriţi. Iarna, echipa edilului aduce magia sărbătorilor în comună.  

În acest an, de 1 iunie toţi copiii au primit câte o bicicletă, iar la decoraţiunile de iarnă nu se face economie, localitatea devenind de basm.   

Deşi afară este frig şi ceaţă, Costin Todirică, de 11 ani, se plimbă cu bicicleta pe care a primit-o în dar de 1 iunie. Puştiul spune că a fost darul mult visat. Deşi le ceruse părinţilor o bicicletă, aceştia nu şi-au permis să îi cumpere una. Nu doar Costin a primit o bicicletă. Toţi cei 500 copii ai comunei au avut parte de aceeaşi surpriză. Primăria a contribuit cu 30.000 lei, iar restul până la 100.000 lei a venit din sponsorizări. „Eu n-am avut niciodată o bicicletă, deşi mi-am dorit extrem de mult una“, a mărturisit primarul.  

Şcoala unde nu se plăteşte fondul clasei  

Şcoala gimnazială numărul 1 este foarte modernă. Fiecare clasă are videoproiector şi calculator, mobilerul este modular şi băncuţele pot fi mutate în funcţie de activităţi. Toate scaunele sunt din piele ecologică, iar tablele sunt moderne.   

La şcoala unde învaţă 480 de copii nu se plătesc nici fondul şcolii, nici fondul clasei. „Primăria ne pune la dispoziţie tot ceea ce este necesar: de la produse de igienă la cretă şi bureţi. Nici de pază nu este nevoie, întrucât avem un sistem video“, adaugă directorul. Din biroul lui, se poate urmări pe camere activitatea din clase şi de pe holuri. Costurile s-au ridicat la 1,5 milioane de lei.  

Abandon zero  

Şcoala mai este renumită pentru un fapt: aici abandonul este zero. Cum de se poate aşa ceva? Când asupra unui elev planează o suspiciune, imediat învăţătorul sau dirigintele anunţă angajaţii de la serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei, care demarează de urgenţă o anchetă la locuinţa copilului. „Chiar acum două săptămâni ni s-a părut că un băieţel este neglijat. Am sunat la primărie şi, la ora 12.00, cei de acolo fuseseră deja acasă la copil. Băiatul ai cărui părinţi erau la muncă în străinătate plecase de la bunică la mătuşă“, spune directorul.  

Ajutorul primăriei nu se opreşte aici. Viceprimarul localităţii, Tudorel Grosu, ne spune că elevilor care continuă şcoala la licee din Medgidia sau Constanţa li se decontează transportul. Ajutoare băneşti primesc şi trei tineri ai comunei care sunt acum studenţi la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa.  

Parcul-minune  

Dar Peştera nu înseamnă doar şcoală. Copiii au la dispoziţie unul din cele mai moderne parcuri ce cuprinde spaţii de joacă pentru cei mici, dar şi aparate de fitness pentru cei mari. Frumos amenajat cu băncuţe şi cu aranjamente florale, parcul este o atracţie pe orice vreme. Iarna, aici vine Moş Crăciun. „Anul trecut, parcul a fost o feerie. Mii de luminiţe, scene biblice, dar şi multe personaje de poveste. Au venit oameni chiar şi de la Constanţa pentru a se bucura de sărbătorile iernii. Şi în acest an va fi la fel“, promite primarul.   

Tot pentru oameni, primăria a racordat în 2011 Peştera şi satele din componenţa comunei (Ivrinezu Mic, Ivrinezu Mare şi Izvorul) la fibră optică. Astfel, cablurile au fost aduse de la Medgidia, pe sub pământ, pe o distanţă de 17 kilometri. În mijlocul comunei, wirelessul este gratuit. Investiţia a fost de 85.000 de euro. 

Căminele culturale din cele patru localităţi au fost renovate şi le sunt puse la dispoziţie tinerilor care se căsătoresc, gratuit, pentru petrecerea de nuntă.  „Înainte, tinerii mergeau la Medgidia să-şi facă poze de nuntă, acum le fac la noi. Sunt chiar tineri din Medgidia care vin să facă fotografii în parcul nostru, aşa i s-a dus vestea“ dezvăluie Tudorel Grosu.  Ajutorul nu se opreşte aici.  Tinerii căsătoriţi primesc un bun electrocasnic la alegere, în valoare de 1.500 de lei.   

Geamie pentru 14 suflete  

În ultimii ani au fost renovate două biserici şi s-a construit o geamie în Ivrinezu Mare pentru comunitatea de musulmani, din care mai fac parte 14 suflete. „În semn de respect pentru ei am construit-o, chiar dacă au rămas puţini“, mărturiseşte viceprimarul comunei.

Drumurile dintre satele comunei au fost pietruite, s-au reabilitat dispensarul din Peştera şi casa parohială şi s-au construit mai multe cişmele.  

Cele mai mici impozite  

De unde are primăria bani pentru toate aceste investiţii? Mult timp, comuna a trăit din banii proveniţi de la parcul de eoliene, care cuprinde 30 de turbine aflate în funcţiune din 2011. Din acest an, după apariţia taxei pe stâlp, bugetul comunei a fost privat din banii de la eoliene. În prezent, impozitul pe construcţii speciale, de la cele 30 de turbine, merge direct la bugetul de stat.   

„Pare greu de crezut, dar acum ne descurcăm doar din cotele ce revin fiecărei localităţi şi din sponsorizări“, spune primarul Valentin Vrabie.  Viceprimarul Tudorel Grosu menţionează că bugetul de investiţii al comunei este de aproximativ 100.000 de euro, iar taxele pe impozite sunt printre cele mai mici pe judeţ.   

Metrul cub de apă costă un leu, iar impozitul pe pământ este de 2,20 lei. Pentru a nu mai depinde de alţii, Consiliul local a înfiinţat două firme - SC Edil Prest şi SC Gospodărire Comunală, unde unic administrator este Consiliul local. Ele au ca obiect de activitate gospodărirea comunei. „Am cumpărat un buldoexcavator, două remorci, un tractor cu lamă de zăpadă, o maşină de cosit iarbă. Deszăpezim şi drumurile judeţene“, se laudă viceprimarul localităţii.  

 

Comuna Peștera - FOTO